Acidul uric este produsul final al metabolismului bazelor purinice, acizilor nucleici și nucleoproteinelor

Adi Cristi2 săptămâni ago

0 17 2 minutes read

Ficatul, alături de rinichi, reprezintă unul dintre cele mai importante organe ale corpului uman. Datorită rolului său major în detoxifiere și în procesele metabolice, dar și grație capacității de regenerare, ficatul necesită o grijă constantă, deoarece orice dezechilibru al acestui organ se resimte la nivelul întregului corp.

Ficatul are un rol important și în transportul acidului uric spre rinichi, acolo unde acest produs este filtrat și excretat mai apoi în procent de aproximativ 70%, iar restul este degradat în tractul gastrointestinal. Rinichii au rolul de a filtra substanțele toxice, apa și alte substanțe nocive, așadar cele două organe sunt interconectate.

Acidul uric este produsul final al metabolismului bazelor purinice, acizilor nucleici (ADN, ARN) și nucleoproteinelor.

Creșterea nivelului sangvin de acid uric apare ca urmare a:

unui aport alimentar de purine;
unei sinteze endogene crescute de purine;
accelerării producerii de acid uric din purine (gută);
degradării accelerate a acizilor nucleici (leucemii sau tratamentul cu citostatice);
scăderii eliminării renale (insuficiență renală).

Când este recomandată analiza de acid uric

Determinarea serică a acidului uric este recomandată în:

Diagnosticul gutei;
Monitorizarea pacienților cu leucemie;
Evaluarea unei insuficiențe renale;
Evaluarea sindromului metabolic;
Monitorizarea terapiei în sarcina toxică.

Procedura recoltare

Se recoltează sânge venos de la plica cotului în vacutainere (eprubete) de biochimie cu dop galben sau roșu (ser), cu sau fără barieră de gel.

În cazul recoltării probelor de urină, aceasta se recoltează timp de 24 de ore într-un recipient curat de plastic sau de sticlă.

Interpretare rezultate

Valori de referință* pentru acidul uric:

Bărbați: < 7 mg/dL;
Femei: < 5.7 mg/dL.

*Valorile de referință sunt date de aparatura, metoda de lucru și reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.

Interferențe și limite

Stresul fizic și emoțional, postul, obezitatea, consumul excesiv de alcool pot duce la valori serice crescute ale acidului uric. De asemenea, administrarea unor medicamente poate determina creșteri sau scăderi ale acidului uric.

Valori scăzute

Valori scăzute ale acidului uric seric se întâlnesc în:

Boala Wilson (degenerescență hepatolenticulară, boală autozomal recesivă caracterizată de acumulări de cupru în țesuturi);
Sindrom Fanconi (afecțiune genetică sau dobândită a tubilor renali, caracterizată prin excreție excesivă de aminoacizi, glucoză, fosfați, acid uric, bicarbonat);
SIADH (Syndrome of Inappropiate AntiDiuretic Hormone secretion);
Acromegalie;
Boala celiacă;
Deficit de xantin-oxidază (xantinuria ereditară).

Valori crescute

Valori crescute ale acidului uric seric se întâlnesc în:

Insuficiență renală;
Gută;
Hiperuricemie simptomatică;
Leucemii și sindroame mieloproliferative cronice;
Mielom multiplu;
Limfoame;
Neoplasme diverse diseminate;
Post chimioterapie;
Anemie hemolitică;
Anemie pernicioasă;
Sarcină toxică;
Psoriazis;
Acidoză metabolică;
Cetoacidoză;
Intoxicație cu plumb
Sindrom Lesch-Nyhan (afecțiune metabolică rară, transmisă recesiv legată de X, caracterizată prin hiperuricemie cu hiperuricozurie, spasticitate, coreoatetoză, retard mental și automutilare compulsivă);
Sindrom Down;
Rinichi polichistic;
Hiperparatiroidism primar;
Hipotiroidism;
Sarcoidoză.