Potrivit Consiliului European, in 2021, 97% dintre persoanele care locuiau in zonele urbane au fost expuse concentratiilor de particule fine in suspensie (PM 2,5 – cei mai daunatori poluanti atmosferici) peste nivelul recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Din 2018, Curtea de Conturi Europeana atragea atentia asupra faptului ca poluarea atmosferica are consecinte grave asupra sanatatii cetatenilor europeni. In fiecare an, avand loc in jur de 400.000 de decese premature din cauza concentratiilor excesive ale poluantilor atmosferici, cum ar fi particulele de praf, dioxidul de azot si ozonul.

Ce este de fapt poluarea aerului?

Poluarea aerului se refera la prezenta unuia sau mai multor contaminanti in atmosfera. Contaminantii pot fi: praf, fum, gaze, ceata, mirosuri sau vapori in cantitati care dauneaza sanatatii. Tractul respirator reprezinta principala cale prin care suntem expusi poluarii atmosferice. Nasul, cavitatea nazala, sinusurile, faringele si laringele reprezentand acele structuri care filtreaza, incalzesc si umidifica aerul inspirat.

Atunci cand respiram, deplasarea aerului cu poluanti din mediul extern, prin caile respiratorii, duce la inflamatie, stres oxidativ, imunosupresie si modificari ale materialului genetic al celulelor din organismul nostru (mutagenitate), afectand plamanii, inima, creierul si alte organe, conducand in cele din urma la aparitia bolii.

Poluarea atmosfera nu afecteaza doar plamanii

Din cauza dimensiunilor extrem de mici (particulele fiind fine si extra-fine), poluantii atmosferici au capacitatea de a penetra, din plamani, fluxul sanguin, si astfel sa circule in intreg organismul, generand inflamatie sistemica si carcinogenitate.

• Orice factor carcinogen este capabil sa afecteze ADN-ul celulelor sau sa perturbe mecanismele care controleaza diviziunea celulara, favorizand in acest mod aparitia cancerului.
• Referitor la inflamatia sistemica trebuie precizat ca inflamatia reprezinta un mecanism de aparare ce ajuta organismul sa se vindece in urma unei infectii, leziuni etc. Expunerea cronica la poluanti, in schimb, poate declansa o inflamatie de durata, afectand diverse organe si sisteme.

Boli asociate cu poluarea atmosferica

Poluarea aerului creste riscul de deces. Expunerea la poluare fiind asociata atat cu risc mai mare de mortalitate generala, cat si cu afectiuni medicale specifice:

• Accident vascular cerebral
• Boala cardiaca ischemica
• Boala pulmonara cronica obstructiva (BPOC)
• Cancer pulmonar
• Pneumonie
• Cataracta (doar poluarea aerului casnic).

De asemenea, sunt disponibile dovezi sugestive care indica faptul ca expunerea materna la poluare poate afecta dezvoltarea fetala si poate duce la nasterea unor copii cu greutate mai mica, respectiv greutate mai mica pentru varsta gestationala, dar si o legatura intre expunerea la poluare si un risc crescut pentru alte tipuri de cancer, diabet, tulburari de ordin cognitiv si boli neurologice.

Poluanti ai aerului frecvent implicati in aparitia afectiunilor medicale

Toxinele care influenteaza negativ sanatatea sunt numeroase, insa potrivit dovezilor existente in momentul de fata, cele cu impact nociv puternic asupra sanatatii sunt:

• Particulele in suspensie (PM) sunt extrem de fine, provenite din surse precum arderea combustibililor fosili, activitatile industriale, emisiile autovehiculelor, pot patrunde adanc in plamani si pot ajunge in fluxul sanguin, cauzand probleme de sanatate
• Monoxidul de carbon (CO), acest gaz incolor si inodor (nu emana miros) este toxic; provine, mai ales, din arderea incompleta a combustibililor fosili
• Ozonul (O3), un tip de poluant secundar care are la baza reactii chimice complexe intre oxizi de azot si compusi organici volatili, in prezenta luminii solare; acesta este implicat in aparitia si/ sau agravarea astmulului, dar si a altor probleme respiratorii. Pe termen lung, reduce functia pulmonara si contribuie la cresterea riscului de afectiuni cardiovasculare.
• Dioxidul de azot (NO2) – are un miros intepator, este extrem de toxic, provine, in principal, din arderea combustibililor fosili din centrale electrice si de la autovehicule. Irita caile respiratorii, agraveaza astmul si este implicat si in aparitia altor boli pulmonare, respiratorii.
• Dioxidul de sulf (SO2), un alt gaz incolor, cu un miros intepator, produs mai ales prin arderea carbunelui si a petrolului. De asemenea, irita caile respiratorii si poate provoca dificultati de respiratie.

Copiii, persoanele varstnice si femeile insarcinate sunt mai susceptibile la bolile determinate de poluarea atmosferica.

Riscul de imbolnavire poate fi mai mare si in functie de alti factori:

• Genetica
• Prezenta unor comorbiditati
• Nutritia
• Factori socio-demografici.

Efectele poluarii asupra sanatatii

Efectele asupra sanatatii ca urmare a expunerii atat la poluarea din mediul inconjurator, cat si la poluarea aerului din locuinta depind de tipul de poluanti, concentratia de poluanti si durata expunerii.

Concret, particulele fine pot patrunde adanc in plamani si pot provoca probleme respiratorii. In schimb, gazele toxice pot afecta sistemul nervos central.

Potrivit State of Global Air 2024, in categoria riscului global in ceea ce priveste factorii de mortalitate, poluarea aerului ocupa locul al doilea, dupa hipertensiunea arteriala si inaintea consumului de tutun si alimentatiei.

Conform aceluiasi raport, in 2021, poluarea aerului a fost atribuita unui numar de 8,1 milioane de decese, dintre care 709,000 au fost copii cu varste sub 5 ani. Cea mai mare povara a bolilor este concentrata in Asia de Sud si in Africa.

Poluarea aerului constituie deci, la nivel mondial, o problema de sanatate publica majora, deoarece contribuie semnificativ la numarul de decese (mortalitate) si morbiditate (prevalenta bolilor).

Sursa: www.medicover.ro