Ce este glanda pineala?

Localizata pe linia mediana care desparte cele 2 emisfere cerebrale in spatele celui de-al treilea ventricul cerebral, epifiza reprezinta o structura alcatuita din neuroni, celule neurogliale si pinealocite (celule capabile de a sintetiza melatonina). Epifiza atinge dezvoltarea maxima in copilarie, iar ulterior, incepand cu perioada de pubertate scade in dimensiuni si isi diminueaza functia de sinteza hormonala odata cu inaintarea in varsta.

Functii si rol glanda pineala

Sinteza de melatonina, un derivat de serotonina are loc la nivelul glandei pineale ca urmare a receptionarii de catre epifiza a informatiilor transmise de catre retina, legate de ciclul zi noapte. Expunerea la intuneric accelereaza sinteza de melatonina, hormonul atingand concentratia maxima in intervalul 2-4 dimineata, iar productia acestuia este dictata de activitatea nucleului suprachiasmatic.

Sinteza melatoninei este initiata in jurul varstei de 3 luni si atinge un maxim la copilul mic de 2-3 ani, dupa aceasta perioada inregistrandu-se o diminuare progresiva odata cu inaintarea in varsta.

Receptorii pentru melatonina denumiti Mel1A si Mel1B sunt distribuiti cu precadere la nivelul retinei, nucleului suprachiasmatic al hipotalamusului si al hipofizei anterioare. Conexiunile dintre retina si epifiza initiaza sinteza de melatonina in conformitate cu intensitatea luminii din mediul ambient, acesta fiind motivul pentru care glanda pineala mai este denumita si al treilea ochi.

Reglarea ritmului circadian (somn-veghe)

Reglarea ritmului circadian este initiata prin intermediul nucleului suprachiasmatic, lumina fiind factorul extern care indeplineste rolul de pacemaker circadian (la om ritmul circadian este de aproximativ 24 de ore) care asigura ciclul somn-veghe. In afara de expunerea la lumina naturala, alti factori care pot fi implicati in reglarea ritmului circadian includ diferite activitati sociale sau profesionale, temperatura ambientala, alimentatia si activitatea fizica.

In prezent, evaluarea ritmului circadian se realizeaza prin determinarea a 2 markeri biologici, reprezentati de ora la care incepe sa creasca sinteza de melatonina (cu 2-3 ore inainte de culcare) si ora la care se atinge un minim al temperaturii corporale (de regula cu 2-4 ore inainte de trezire).

Oscilatiile termice si tensionale, alternanta somn veghe, concentratia serica a hormonilor circulanti au originea in activitatea „orologiilor interne” coordonate de catre nucleul suprachiasmatic localizat la nivelul hipotalamusului anterior, fiind sincronizate atat intre ele, cat si cu mediul ambient prin intermediul unor sincronizatori (variatii repetitive ale intensitatii luminoase, alimentatia, miscarea, interactiunile sociale).

Alternanta starilor de veghe-somn este reglata de catre genele CLOCK – circadian locomotor output cycles kaput care asigura codificarea unor proteine specifice ce intervin in activitatea ritmica a nucleului suprachiasmatic, reglarea temperaturii corporale, asigurarea imunitatii si dezvoltarea anumitor pattern-uri comportamentale.

Tulburarile ritmului circadian se datoreaza anumitor variatii ale comportamentului zilnic al individului care cuprind:

• Tulburarea de somn datorata programului de lucru in ture
• Tulburarea de somn prin diferente de fus orar, cunoscuta sub denumirea de jet lag
• Asincronia circadiana
• Ritmul neregulat somn veghe
• Sindromul de intarziere a fazei somnului (dupa ora 1-2 ale noptii) mai frecvent intalnit la adolescent si adultul tanar sau de avansare a acestuia (intre 18 si 21 ale serii) in cazul varstnicilor.

Alterarea ritmului circadian fiziologic poate cauza aparitia insomniei, a starii de somnolenta în timpul zilei, tulburari de atentie si focusare si pot determina inclusiv depresie si anxietate.

Glanda pineala si sistemul reproductiv

Controlul neuroendocrin al maturizarii organismului din punct de vedere sexual este influentat de sinteza melatoninei de la nivelul glandei pituitare care are rol de inhibare al hormonului eliberator al gonadotropinelor GnRH. Nivelurile diminuate de melatonina sunt asociate cu instalarea precoce a pubertatii, in timp ce cresterea sintezei acestui hormon cauzeaza intarzierea maturarii sexuale manifestata prin amenoree de cauza hipotalamica.

Datele stiintifice referitoare la oscilatiile concentratiilor serice ale melatoninei si variatiile ciclului menstrual sunt insuficiente, insa a fost demonstrat faptul ca la persoanele de sex masculin, administrarea unor doze crescute ale acestui hormon, cauzeaza supresia sintezei de testosteron, fapt ce sustine afirmatia conform careia melatonina prezinta rol inhibitor asupra sistemului reproducator uman.

Legatura dintre activitatea glandei pineale si sistemul imunitar

Rolul antioxidant si efectul antiimbatranire al melatoninei este explicat prin capacitatea hormonului secretat de catre glanda pineala de a recunoaste si de a neutraliza radicalii liberi din organism, exercitand astfel rol protectiv asupra lipidelor, proteinelor si AND-ului celular.

Suplimentar, s-a observat faptul ca melatonina prezinta rol antitumoral, functia oncostatica a hormonului fiind observata in special in cazul studiilor asupra cancerului de san si de prostata. A fost demonstrat faptul ca scaderea sintezei de melatonina, ca urmare a calcificarii precoce a epifizei, cauzeaza aparitia tumorilor primare cerebrale la populatia pediatrica.

Cercetarile cu privire la incidenta patologiilor tumorale in cazul persoanelor a caror profesie presupune desfasurarea programului in ture de noapte, au demonstrat o crestere a incidentei cancerelor la aceasta categorie de indivizi, in contextul supresiei sintezei de melatonina prin expunerea la lumina artificiala.

Melatonina stimuleaza buna desfasurare a activitatii sistemului imun prin reglarea sintezei de citokine, a functiei celulelor natural killer, hematopoiezei si a interactiunii celulare targetatate de tip imunologic.

Afectiuni asociate epifizei

Principalele afectiuni ale epifizei includ tumorile, leziunile cerebrale extinse si calcificarile. Tumorile glandei pineale sunt rar intalnite in practica medicala uzuala si, de regula, afecteaza populatia pediatrica si adultii tineri cu varsta mai mica de 40 de ani. Tumorile epifizare pot fi de natura maligna sau benigna, in cea de-a doua situatie acestea cauzand aparitia manifestarilor clinice suparatoare pentru pacient datorita dimensiunilor crescute care pot genera sindrom de compresiune la nivelul structurilor cerebrale.

Traumatismele cranio cerebrale severe generate de lovituri cu obiecte contondente, decelerare brusca asociata accidentelor auto sau prin impuscare pot include glanda pineala cauzand disfunctii ale acesteia, alaturi de manifestari clinice asociate leziunilor sistemului nervos central.

Calcificarile la nivelul glandei pineale sunt intalnite in mod uzual in practica medicala, radiologii utilizand aceste formatiuni ca repere pentru identificarea diferitelor structuri cerebrale pe radiografia craniana. Calcificarea epifizei apare in mod fiziologic odata cu inaintarea in varsta, insa trebuie mentionat faptul ca in anumite situatii, accelerarea acestui proces predispune la aparitia bolii Alzheimer si migrenelor.

Factori care influenteaza glanda pineala

Principalii factori care influenteaza activitatea glandei pineale sunt reprezentati de catre:

• Poluarea vizuala prin expunerea la ecrane (tv, laptop, tableta, telefon, computer) si la frecventele electromagnetice ale telefonului mobil
• Consumul de fluor provenit din apa si pasta de dinti si clor din apa
• Ingestia involuntara de mercur provenit din hrana (peste si fructe de mare)
• Expunerea la pesticide
• Consumul excesiv de alcool
• Ingestia de E-uri si indulcitori artificiali de tipul aspartamului si ciclamatului.

Glanda pineala din perspectiva psihologica

Din perspectiva sanatatii psihice si emotionale, disfunctiile epifizei pot cauza alterari ale ritmului circadian care, pe termen lung, genereaza depresie, atacuri anxioase si schimbari ale starii de dispozitie mai frecvent asociate anotimpului rece. Cercetarile efectuate cu privire la pacientii diagnosticati cu schizofrenie au demonstrat faptul ca patologia asociaza, in majoritatea cazurilor, o reducere considerabila a dimensiunilor epifizei si/sau chisturi la nivelul glandei pineale, in comparatie cu indivizii care nu prezinta depresie sau alte tipuri de afectiuni mintale.

Sursa: www.medicover.ro