Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ, marţi, pentru proiectul de lege care aduce modificări la condiţiile de pensionare a magistraţilor. CSM consideră, astfel, că, întrucât solicitarea Comisiei Europene nu a vizat în niciun fel modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor, intervenţia normativă propusă sub acest aspect este ab initio lipsită de justificare. De asemenea, CSM afirmă că iniţiativa legislativă ”are potenţialul de a submina grav funcţionarea sistemului judiciar”, în principal prin afectarea resurselor umane, transmite news.ro.
Consiliul Superior al Magistraturii arată, marţi, într-un comunicat de presă, că, după examinarea propunerii legislative privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, transmisă spre avizare de Camera Deputaţilor, a avizat negativ propunerea.
În document sunt prezentate motivele pentru care s-a luat această decizie:
1. Intervenţia normativă este ab initio lipsită de orice justificare întrucât solicitarea Comisiei Europene din 25 martie 2025 nu a vizat modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor stabilite prin Legea nr. 282/2023.
CSM arată că, prin această lege, care a intrat în vigoare în 1 ianuarie 2024, au fost modificate substanţial condiţiile de pensionare a judecătorilor şi procurorilor, fiind stabilite: creşterea vârstei de pensionare la 60 de ani, vechimea de 25 de ani doar în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, fiind eliminate vechimile în alte funcţii juridice prevăzute de legislaţia anterioară, baza de calcul ca fiind 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni, plafonarea pensiei la venitul net, creşterea etapizată a vârstei de pensionare până la 60 ani, respectiv cu câte 4 luni în fiecare an, o perioadă de tranziţie în care mai poate fi valorificată o perioadă de vechime în alte funcţii juridice de maxim 5 ani (care scade etapizat la 4 ani, 3 ani, 2 ani, 1 an).
”Din expunerea de motive care însoţeşte proiectul de act normativ rezultă, în esenţă, că acest demers legislativ este necesar pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Cu privire la acest aspect, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii constată că la data de 25 martie 2025 a fost transmisă statului român evaluarea de către Comisia Europeană a etapei 215 vizând intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, din cea de-a treia tranşă a sprijinului nerambursabil în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241. Aşa cum rezultă din comunicarea Comisiei, în analiza preliminară din 15 octombrie 2024 aceasta a evaluat pozitiv obiectivul 215, apreciindu-l ca fiind îndeplinit în mod satisfăcător ca urmare a intrării în vigoare a reformei realizate prin Legea nr. 282/2023 privind modificarea şi completarea actelor legislative în domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, se arată în comunicat.
Ulterior, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 724 din 19 decembrie 2024, a fost declarat neconstituţional un element al reformei, şi anume impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, măsură cu privire la care anterior Comisia reţinuse că a consolidat caracterul contributiv al regimurilor speciale de pensii şi a asigurat o mai mare echitate a sistemului de pensii în ansamblu. Prin urmare, Comisia a constatat că, din acest motiv, jalonul 215 care impune ”consolidarea principiului contributiv al sistemului” şi ”corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii sistemului public de pensii din punctul de vedere al aspectului contributiv” nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător.
Potrivit CSM, elementul-cheie în evaluarea realizată de Comisia Europeană este reprezentat de soluţia de impozitare şi nu de condiţiile de pensionare prevăzute de legislaţia privind statutul magistraţilor, reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 cu privire la condiţiile de pensionare fiind evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215, potrivit comunicării din 15 octombrie 2024.
De altfel, condiţiile de pensionare stabilite prin Legea nr. 282/2023 au format obiectul unor consultări prealabile consistente, fiind agreate de Guvernul României şi Comisia Europeană.
”Pe aceste premise, întrucât solicitarea Comisiei Europene nu a vizat în niciun fel modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor, intervenţia normativă propusă sub acest aspect este ab initio lipsită de justificare. Mai mult, este binecunoscut faptul că prin art. 24 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă a fost reglementat principiul ireversibilităţii reformelor realizate de statele membre în executarea obligaţiilor asumate, sens în care s-a prevăzut că «Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor şi a ţintelor presupune că măsurile legate de jaloanele şi ţintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză»”, adaugă CSM.
Reprezentanţii CSM susţin că principiul ireversibilităţii reformelor a fost afirmat explicit şi la nivelul reglementării naţionale şi, având în vedere că reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 cu privire la condiţiile de pensionare a fost evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215, ”orice modificare adusă sub acest aspect statutului magistraţilor încalcă flagrant principiul ireversibilităţii reformelor”.
Potrivit aceleiaşi surse, Decizia Curţii Constituţionale nr. 724/2024 nu a afirmat vreo imposibilitate de reglementare a unei soluţii de impozitare a pensiei de serviciu, ci a reţinut doar aspecte care ţin exclusiv de calitatea legii analizate, în sensul în care aceasta cuprindea ”reglementări insuficient elaborate şi lipsite de precizie şi previzibilitate”. Aşadar, pentru a răspunde condiţionalităţii din PNRR şi fără a se crea riscul destabilizării resursei umane din sistemul judiciar, poate fi reiterată o nouă soluţie de reglementare în materie fiscală pentru pensiile de serviciu, cu condiţia ca aceasta să fie formulată în termeni compatibili cu cerinţa de calitate a legii.
Cu toate acestea, până la acest moment nu a fost prezentată public vreo soluţie sau vreun proiect de lege prin care să fie corectate efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 724/2024 din perspectiva regimului impozitării, astfel încât să răspundă şi cerinţelor semnalate de Comisia Europeană, mai arată CSM.
Sursa: www.news.ro
