Merita subliniat, pe de-o parte, ca unele produse fast food, desi contin proteine, acestea sunt adesea de slaba calitate si/ sau insotite de multe grasimi, respectiv aditivi, ce le reduc valoarea nutritionala. Totodata, desi pot avea in continutul lor vitamine ori minerale, valoarea este neinsemnata in raport cu necesarul zilnic si NU justifica numarul mare de calorii ingerate pentru acea cantitate de vitamine/ minerale.

Pe de alta parte, exista si mancare asociata in mentalul colectiv cu ideea de junk, dar care poate fi o reala sursa de nutrienti, pizza este un exemplu sugestiv in acest sens. Preparata acasa, din faina integrala, cu multe legume proaspete si proteine de calitate sau branzeturi cu un nivel moderat de grasime, pizza reprezinta o masa echilibrata, bogata in micro si macronutrienti.

Impactul alimentatiei de tip junk food la varsta adolescentei

Adolescenta este o perioada marcata atat de dezvoltare fizica, cat si emotionala si sociala, fiind caracterizata de modificari neurobiologice substantiale la nivelul creierului (in special regiunile cerebrale responsabile de controlul cognitiv si procesarea recompensei).  Studii recente au pus in evidenta impactul negativ al alimentelor de tip junk food asupra functionarii creierului la aceasta categorie de varsta.

Neuroplasticitatea crescuta, specifica perioadei, poate face creierul mai vulnerabil la efectele nocive ale acestor alimente asupra cognitiei si comportamentului.

Atunci cand facem ceva care ne produce placere, spre exemplu mancam o ciocolata, acel neurotransmitator numit dopamina este eliberat in creier, intarind comportamentul care ne-a adus respectiva placere si facandu-ne sa repetam actiunea pentru a ajunge la sentimentul placut experimentat anterior. Dopamina este implicata in sistemul de recompensa al creierului, o retea neuronala complexa responsabila de senzatiile placate asociate unor actiuni/ comportamente. Acest sistem de recompensa poate suferi dereglari ce conduc la comportamente impulsive si dependenta.

Susceptibilitatea adolescentilor la comportamente impulsive si de cautare a recompensei, inclusiv prin consumul in exces al alimentelor hipercalorice, care abunda in zaharuri si grasimi (junk food) este explicata, din punct de vedere stiintific si prin faptul ca:

• Neuroplasticitatea (plasticitate cerebrala), adica acea capacitate a creierului de a forma si organiza conexiuni sinaptice drept raspuns la experientele de mediu, aduce o mare deschidere catre invatare si adaptare, dar si o vulnerabilizare in fata influentei nocive a dietelor dezechilibrate
• Cortexul prefrontal, responsabil de functii executive (controlul cognitiv mentionat anterior) precum luarea deciziilor, autocontrolul, planificarea, se afla inca in dezvoltare. In acelasi timp, sistemul dopaminic mezolimbic, implicat in procesarea recompensei, este hiperactiv. Aceasta lipsa de concordanta intre dezvoltarea celor doua contribuie si ea la tendinta adolescentilor de a manifesta comportamente impulsive si orientate spre recompensa imediata.

Potrivit datelor obtinute in cadrul studiului REBOST indica faptul ca consumul de junk food desensibilizeaza sistemul de recompensa al creierului in fata recompenselor alimentare, ceea ce inseamna ca sunt necesare recompense mai mari pentru a obtine acelasi efect placut, iar aceste efecte nu sunt eliminate imediat prin renuntarea la junk food.

La varste fragede, copiii si adolescenti, pot dezvolta mai repete aceasta toleranta (vor avea deci nevoie de portii mai mari ori de alimente de concentrate pentru a optiune aceeasi satisfactie), favorizand, in timp, aparitia comportamentelor alimentare compulsive, de exemplu mancatul compulsiv.

Totodata, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca adultii obezi consuma mai mult fast food/ junk food comparativ cu cei normoponderali. Intrarea intr-un cerc vicios la varste tinere implica riscul ca acel consumul excesiv de junk food sa determine modificari neurobiologice care cresc apetitul si comportamentele compulsive, sustinand astfel instalarea timpurie a obezitatii si mentinerea obezitatii pe termen lung, cu toate riscurile aferente.

Efectele asupra sanatatii copiilor

Consumul regulat de junk food pe termen lung determina aparitia unor probleme de sanatate precum obezitate, boli cronice, dar si afectiuni de ordin psihologic – stima de sine scazuta, anxietate si depresie.

Lipsa vitaminei A, a vitaminei C, magneziului si a calciului incurajeaza dezvoltatea bolilor carentiale ca anemia feripriva si a osteoporozei, mai tarziu in viata. Pe langa aceastea, consumul excesiv de junk food a fost asociat si cu:

• Risc mai crescut de tulburari atopice – astm, eczema, rinita alergica
• Constipatie – cauzata, printre altele, si de faptul ca celui mic i se reduce cantitatea de fructe, legume, fibre, lapte consumate in favoare alimentelor ultraprocesate
• Dependenta – consumul excesiv de junk food in copilarie ingreuneaza sansa unei vieti sanatoase in viata adulta; gustul alimentatiei de tip junk food reduce apetitul copilului pentru hrana naturala, sanatoasa, afectand adoptarea obiceiurilor alimentare echilibrate
• Tulburari ale somnului
• Hiperactivitate
• Depresie.

Consumul de junk food in exces duce la dependenta?

Exista mai multe studii care au explorat legatura dintre junk food si dependenta, modul in care se instaleaza dependenta de junk food, respectiv care sunt mecanismele prin care oamenii ajung dependenti de mancare nesanatoasa. Concret:

• Combinatia de zahar, sare si grasimi, alaturi de aditivii chimici din compozitia junk food-ului, are un efect puternic asupra centrilor de recompensa ai creierului. Produsele de tip junk food pot provoca schimbari semnificative in activitatea si functionarea creierului prin activarea centrelor de recompensa ale creierului si afectarea neurotransmitatorilor cum e dopamina, in mod similar cu cele observate in cazul dependentei de substante stupefiante
• Asa cum in situatia dependentilor de stupefiante apare necesitatea de a consuma tot mai des, tot mai mult, si in cazul mancarii apare in timp toleranta, si, o data cu ea, nevoia de a consuma in cantitati mai mari.

Cu toate ca dependenta de junk food nu este clar definita din punct de vedere conceptual si nici nu este recunoscuta in literatura de specialitate ca o dependenta „adevarata”, „reala”, exista un consens in privinta efectelor asupra creierului, fiind evidentiate modificari la nivel neurobiologic similare cu cele regasite la alte tipuri de dependente cuprinse, spre exemplu, in Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale (DSM) al Asociatiei Americane de Psihiatrie.

Sursa: www.medicover.ro