Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al S.O.S. România, Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi şi a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare este constituţională. În replică, purtătorul de cuvânt al AUR, Dan Tanasă, a afirmat că, prin această decizie, Curtea Constituţională a României a demonstrat, pentru a nu ştiu câta oară în ultimul an, că a abandonat complet rolul de garant al democraţiei şi s-a predat intereselor politice ale sistemului şi a legitimat un abuz de putere grosolan, o lege făcută pe genunchi, băgată cu forţa prin Parlament, fără dezbatere, fără transparenţă, fără respect pentru voinţa poporului”.
De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că legiuitorul are competenţa de a stabili sarcini fiscale sub forma contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra oricăror categorii de venituri, indiferent de natura lor, inclusiv asupra veniturilor realizate din pensii şi din alte categorii de indemnizaţii, iar prevederile care stabilesc această contribuţie sunt constituţionale [art.1 alin.(3) şi (5), art.47, art.48 alin.(1) şi art.56 din Constituţie]”, arată CCR, într-un comunicat oficial.
CCR precizează că ”reglementarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor contribuabilului, indiferent de natura lor, prin urmare, inclusiv asupra celor realizate din pensii sau din diferite tipuri de indemnizaţii, sunt în conformitate cu Constituţia”.
De asemenea, ”stabilirea cuantumului indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă prin aplicarea unor procente diferenţiate în funcţie de durata pentru care sunt eliberate certificatele de concediu medical nu încalcă prevederile Constituţiei, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum şi competenţa exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea măsurii”.
CCR mai arată că ”neplata sumelor de bani aferente concediul de odihnă neefectuat în situaţia încetării raportului de muncă în cursul anului 2026 nu contravine Constituţiei, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul de odihnă în perioada desfăşurării raportului său de muncă”. ”O asemenea soluţie legislativă încurajează salariaţii să îşi efectueze concediul”, se menţionează în comunicat.
Curtea mai arată că ”limitarea acordării sau reducerea stimulentelor sau sporurilor, precum şi plafonarea indemnizaţiilor şi compensaţiilor lunare pentru chirie în privinţa personalului militar, poliţiştilor şi poliţiştilor din penitenciare nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale şi nu au aceeaşi protecţie constituţională ca dreptul la salariu”.
”Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii salariale a statului sub acest aspect”, menţionează CCR. În plus, ”condiţionarea transferului, la cerere, a funcţionarilor publici de acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât previne deplasarea în masă a funcţionarilor publici de la o instituţie la alta şi protejează capacitatea administrativă a instituţiilor publice din care se solicită transferul”.
CCR precizează că ”eşalonarea pe cinci ani a plăţii drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 nu este contrară Constituţiei, Curtea având o jurisprudenţă constantă cu privire la acest aspect în ultimii 16 ani”. Curtea mai subliniază în comunicat că ”majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât nu conduce la o creştere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activităţii personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ săptămână)”.
Purtătorul de cuvânt al AUR, Dan Tanasă, critică decizia CCR, arătând că ”a legitimat un abuz de putere grosolan: o lege făcută pe genunchi, băgată cu forţa prin Parlament, fără dezbatere, fără transparenţă, fără respect pentru voinţa poporului”.
”Prin respingerea sesizării AUR privind Legea austerităţii, Curtea Constituţională a României a demonstrat, pentru a nu ştiu câta oară în ultimul an, că a abandonat complet rolul de garant al democraţiei şi s-a predat intereselor politice ale sistemului. Nu mai este o instanţă constituţională, ci o verigă a regimului care calcă în picioare legea fundamentală a ţării pentru a proteja guvernarea abuzivă şi dispreţul faţă de cetăţeni”, a replicat Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR.
El a arătat că ”CCR a legitimat un abuz de putere grosolan: o lege făcută pe genunchi, băgată cu forţa prin Parlament, fără dezbatere, fără transparenţă, fără respect pentru voinţa poporului”.
Potrivit lui Tanasă, ”această decizie este o trădare naţională”.
Sursa: www.news. ro
