Gazele intestinale se formeaza ca urmare a descompunerii la nivelul colonului a anumitor tipuri de carbohidrati (zaharuri, amidon si fibre) ce nu pot fi digerate in intestinul subtire din cauza absentei sau insuficientei anumitor enzime digestive. Carbohidratii nedigerati ajung astfel la nivelul intestinului gros unde sunt supusi actiunii florei bacteriene comensale cu aparitia proceselor fiziologice de fermentatie si putrefactie care genereaza hidrogen, dioxid de carbon si metan.

Cauze flatulenta excesiva

• Inghitirea accidentala de aer in cantitati crescute poate genera flatulenta suparatoare si are loc, de regula, in timpul mestecatului de guma si/sau bomboane, fumatului, consumului frecvent de bauturi carbogazoase si mancatului pe fuga.
• O alta cauza care favorizeaza aparitia flatulentei excesive se refera la flora bacteriana comensala care rezida la nivelul tractului digestiv, cunoscuta sub denumirea de microbiota. Consumul crescut de carbohidrati care nu pot fi descompusi in totalitate la nivelul stomacului si intestinului subtire ajung la nivelul colonului, unde sunt supusi actiunii fermentative a microbiomului cu acumularea de gaze la nivel abdominal.

Flatulenta si enzimele digestive

Enzimele digestive reprezinta substante chimice sintetizate de catre glandele salivare, stomac, pancreas, intestin subtire si ficat care au rolul de a descompune alimentele in nutritienti suficient de mici pentru a putea fi absorbiti la nivel circulator. Principalele tipuri de enzime digestive implicate in descompunerea alimentelor sunt reprezentate de:

• Lactaza (descompune lactoza)
• Amilaza (descompune carbohidratii)
• Maltaza (descompune maltoza din cereale)
• Sucraza (desface sucroza regasita in fructe)
• Peptidaza
• Tripisna, pepsina si chemotripsina (desfac proteinele)
• Lipaza (descompune grasimile).
• Elastaza reprezinta o enzima capabila de a descompune atat grasimile, cat si proteinele si carbohidratii la nivelul intestinului subtire.

Deficitul anumitor tipuri de enzime specifice implicate in descompunerea corespunzatoare a carbohidratilor poate genera aparitia flatulentei excesive si, in general, este cauzat fie de o mutatie genetica mostenita de la parinti sau aparuta spontan, fie de insuficienta pancreatica exocrina.

Pancreasul detine un rol crucial in digestia alimentara, fiind responsabil de sinteza unor enzime specifice implicate in metabolismul corespunzator al carbohidratilor, grasimilor si proteinelor alimentare. Insuficienta pancreatica exocrina se manifesta in mod frecvent prin deficitul de lipaza care genereaza steatoree (scaun cu grasimi), flatulenta excesiva, pierderea ponderala neintentionata, durere abdominala si afectarea considerabila a calitatii vietii pacientului.

Deficitul de enzime digestive poate fi corectat cu ajutorul suplimentelor alimentare ce contin amilaza, lipaza, proteaza, lactaza sau alfa galactozidaza (o enzima sintetica a carei rol este acela de a descompune fibrele alimentare nedigerabile) disponibile fara prescriptie medicala.

Alimentatia si intolerantele alimentare

Principalele tipuri de carbohidrati care cauzeaza sinteza excedentara de gaze la nivel intestinal includ:

• Rafinoza – un trizaharid format din galactoza, glucoza si fructoza sintetizat de anumite plante in special fasole, varza, varza de bruxelles, broccoli, sparanghel, cereale integrale si nu numai
• Lactoza – un zaharid natural regasit in produsele lactate de tipul branzei si inghetatei, dar si al alimentelor procesate, asa cum este painea si dressingul de salate
• Fructoza – un zaharid regasit in mod natural in ceapa, pere si grau poate fi utilizat si pentru indulcirea sucurilor necarbogazoase si al celor din fructe naturale
• Sorbitolul – regasit in forma naturala in mere, pere, piersici si prune. Poate fi utilizat si sub forma de indulcitor artificial in multe alimente dietetice, bomboane si guma fara zahar
• Amidonul – regasit in cartofi, porumb, taitei si produse de panificatie derivate din grau
• Fibrele solubile – (care se dizolva cu usurinta in apa) dobandesc o textura moale, gelatinoasa la contactul cu apa si provin din ovaz, mazare, fasole si fructe
• Fibrele insolubile – (nu se dizolva in apa si se elimina ca atare din intestin) regasite in special in grau si anumite tipuri de legume.

Afectiuni medicale care cauzeaza flatulenta excesiva

Principalele afectiuni medicale in evolutia carora este descrisa flatulenta excesiva includ:

• Intolerantele alimentare (intoleranta la lactoza)
• Constipatia
• Boala celiaca
• Sindromul colonului iritabil
• Cancerul de colon
• Tulburarile de alimentatie
• Dispepsia functionala
• Boala de reflux gastroesofagian
• Gastropareza
• Obstructia intestinala
• Insuficienta pancreatica
• Cancerul ovarian si nu numai.

Alte simptome care insotesc flatulenta excesiva

In functie de cauzele care ii favorizeaza aparitia, flatulenta excesiva poate fi insotita de o serie de manifestari clinice care pot include:

• Disconfort abdominal dureros si balonare insotite de eliminarea cu dificultate a scaunului in cazul constipatiei
• Senzatie de balonare, disconfort algic si diaree in cazul sindromului de colon iritabil
• Constipatie care alterneaza cu episoade diareice si durere abdominala in cazul bolii celiace
• Diaree, balonare si stare generala alterata asociate intolerantei la lactoza
• Constipatie care alterneaza cu episoade diareice si sunt insotite de scaune cu sange si pierdere ponderala in cazul cancerelor de colon.

Cand este recomandata consultatia la gastroenterolog?

Schimbarile consistentei (diareic, grasos, tare), aspectului (cu sange, subtire ca un creion) si mirosului (acru, fetid) materiilor fecale emise, disconfortul algic la nivelul abdomenului, balonarea persistenta si pierderea neintentionata in greutate care insotesc flatulenta excesiva constituie principalele semnale de alarma in prezenta carora devine necesara prezentarea la medicul gastroenterolog pentru efectuarea de investigatii si stabilirea etiologiei.

Investigatiile recomandate in mod uzual de gastroenterolog pentru stabilirea cauzelor care favorizeaza aparitia acestor manifestari clinice includ:

• Endoscopia digestiva inferioara
• Sigmoidoscopia
• Ecografia abdominala
• Determinarea hemoragiilor oculte, a microbiomului intestinal
• Coprocultura
• Examen coproparazitologic
• Determinarea enzimelor pancreatice
• Panel de alergeni alimentari si nu numai.

Remedii naturale pentru flatulenta excesiva

Principalele recomandari pentru diminuarea flatulentei excesive se refera la:

• Limitarea consumului de bauturi carbogazoase si alimente bogate in zahar
• Mestecatul lent al hranei inainte de inghitirea acesteia si evitarea vorbitului la masa
• Evitarea mestecatului de guma si a bomboanelor
• Ajustarea protezelor dentare astfel incat sa corespunda fizionomiei maxilarelor
• Introducerea treptata a fibrelor in alimentatie pentru a diminua riscul de aparitie al balonarii
• Schimbarea dietei in conformitate cu indicatiile dieteticianului sau medicului gastroenterolog
• Suplimentarea cu enzime digestive recomandate de catre medic.

Modificarea regimului alimentar

Modificarea obiceiurilor alimentare pentru reducerea flatulentei excesive se refera la:

• Reducerea consumului de crucifere (broccoli, conopida), fasole, mazare, linte, mere, pere, piersici, lapte, inghetata, iaurt, cereale integrale, bauturi cu indulcitori artificiali, energizante, guma de mestecat si bomboane.
• In anumite situatii flatulenta poate fi diminuata semnificativ prin eliminarea din dieta a glutenului (in cazul bolii celiace), a lactozei (lapte fara lactoza), fructozei si a carbohidratilor greu de digerat de catre organism.
• Sedentarismul poate contribui la accentuarea flatulentei prin incetinirea motilitatii intestinale, retentia de materii fecale si gaze la nivelul intestinului gros. Activitatea fizica regulata in conformitate cu gradul de toleranta la efort al fiecarui individ in parte diminueaza semnificativ acumularea de gaze la nivel intestinal prin favorizarea peristaltismului si evacuarea corespunzatoare a colonului.

Pentru a tine o evidenta cat mai clara asupra alimentelor consumate in decursul unei zile, jurnalul alimentar trebuie sa contina o serie de specificatii referitoare la:

• Alimentele consumate intr-o zi care sa includa si condimentele, sosurile, topping-urile si dressing-urile de salata;
• Cantitatea de hrana ingerata intr-o zi aproximata in procente (cat % proteine din carne, grasimi si asa mai departe)
• Manifestarile clinice asociate consumului diferitelor tipuri de alimente
• Locul in care a fost preparata hrana – in restaurante, bucatarii asezoneaza mai puternic mancarea sau o pregatesc utilizand unt, aspecte care pot influenta digestia. Sursa: www.medicover.ro