Securitatea energetică a României este astăzi ‘grav vulnerabilizată’, iar ministrul Mediului are ‘o abordare care echivalează cu sabotajul intereselor naționale’, susțin parlamentarii AUR în moțiunea simplă ‘Slăbirea securității energetice a României prin politici de mediu care obstrucționează punerea în funcțiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989’, depusă miercuri la Camera Deputaților.
Moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, va fi dezbătută în plenul Camerei Deputaților luni și va fi supusă votului miercurea viitoare.
‘Securitatea energetică a României este astăzi grav vulnerabilizată. În primul semestru al anului 2025, România a înregistrat o creștere cu 54% a importurilor de energie electrică față de aceeași perioadă din 2024, iar balanța comercială de electricitate a devenit negativă, țara noastră devenind net importatoare, cu un deficit de aproximativ 2,4 TWh. Aceste date, prezentate pe baza informațiilor operatorului de transport Transelectrica, arată fără echivoc dependența tot mai mare de energia din afara granițelor – o dependență care expune consumatorii și economia la șocuri de preț și risc sistemic. Presiunea asupra prețurilor confirmă această vulnerabilitate. Pe piața spot, România s-a situat între primele trei state din Uniunea Europeană cu cele mai ridicate tarife pe această piață în prima jumătate a anului 2025. (…) În plus, povara din facturile la energie a fost amplificată, de la 1 august 2025, prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%. Au fost consemnate creșteri însemnate ale tarifelor la electricitate. Toate acestea indică un sistem fragil, cu riscuri de majorări tarifare persistente’, afirmă semnatarii moțiunii.
Potrivit acestora, hidroenergia – ‘coloană vertebrală’ tradițională a Sistemului Energetic National – rămâne cea mai stabilă și curată sursă de energie a României, esențială pentru echilibrarea rapidă a rețelei și pentru limitarea volatilității prețurilor pe vârf de consum, iar analizele de sistem reafirmă rolul hidrocentralelor în furnizarea serviciilor tehnologice de sistem și a flexibilității necesare integrării masive a regenerabilelor variabile.
Cu toate acestea, adaugă parlamentarii AUR, ‘în locul unei politici coerente de finalizare a capacităților hidro începute, asistăm la blocarea administrativă a proiectelor strategice, dublată de mesaje publice care descurajează explicit componente-cheie ale mixului național’.
‘La 11 septembrie 2025, doamna Diana-Anda Buzoianu, ministrul Mediului, a afirmat că România ar putea înlocui ,’cele patru hidrocentrale începute în comunism’ cu un parc fotovoltaic cu stocare de opt ori mai ieftin, realizabil chiar în acest an. O asemenea abordare ignoră serviciile de sistem, duratele de viață, reziliența la condiții meteo și rolul hidro în securitatea energetică – transmite un semnal politic și administrativ clar: descurajarea punerii în funcțiune a hidrocentralelor rămase. O asemenea declarație nu este doar iresponsabilă, ci și profund periculoasă pentru securitatea energetică a României. Ministrul Mediului ignoră în mod deliberat rolul hidrocentralelor în echilibrarea sistemului energetic național, serviciile de sistem pe care acestea le asigură, duratele de viață incomparabil mai mari și reziliența lor la condiții meteo extreme. A afirma că hidrocentralele nu mai sunt rentabile și că pot fi înlocuite pur și simplu cu parcuri fotovoltaice înseamnă să contrazici toți specialiștii din domeniu și să transmiți un mesaj politic clar: descurajarea punerii în funcțiune a acestor obiective strategice. Este o abordare care echivalează cu sabotajul intereselor naționale’, arată semnatarii.
Potrivit inițiatorilor moțiunii, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 și cu principiul ‘Energy Efficiency First’ (EE1st), consolidat prin Recomandarea (UE) 2021/1749, investițiile energetice trebuie evaluate în planificare integrată a resurselor (IRP), ‘comparând ‘mere cu mere’, nu ‘mere cu pere”: opțiuni echivalente din punct de vedere al costului pe ciclul de viață, serviciilor de sistem și impactului cumulat asupra mediului’.
‘Direcția corectă este optimizarea mixului prin EE-1st și IRP, nu înlocuirea simplistă, ‘solară vs. hidro’, așa cum sugerează actuala guvernare atunci când blochează amenajările hidroenergetice în loc să le finalizeze cu standarde moderne de mediu. Consecințele sunt vizibile: proiecte începute înainte de 1989 rămân blocate sau plimbate între avize, exproprieri, Evaluarea Impactului asupra Mediului și litigii, în timp ce sistemul cumpără scump energie la orele de vârf. Cazul Răstolița este emblematic: după ce în primăvară s-au aprobat defrișări pentru finalizarea lucrărilor, în iunie-iulie 2025 instanțele au suspendat acordul de mediu și hotărârea de guvern privind scoaterea din fondul forestier – blocând din nou punerea în funcțiune a unei investiții aproape finalizate, iar la 10 septembrie 2025 Tribunalul Cluj a aprobat cererea depusă de asociațiile Bankwatch România și Declic pentru stoparea lucrărilor la hidrocentrala Răstolița. Alte proiecte (de pe Jiu, Olt, Siret, Cerna-Motru-Tismana) rămân captive între etape birocratice, dezbateri și acte premergătoare, fără un calendar ferm de finalizare’, se mai explică în textul moțiunii.
Potrivit parlamentarilor AUR, ministru Mediului ‘ignoră, de asemenea, faptul că încă din anul 2022, prin Hotărârea CSAT nr. 169 și OUG nr. 175, mai multe obiective hidroenergetice au fost declarate proiecte de interes public major, subiectul fiind reluat și în ședința CSAT din aprilie 2025, când s-a stabilit că finalizarea lor trebuie tratată drept proiect de siguranță națională și realizată în maximum trei ani’.
Ei argumentează că puterea instalată a acestor hidrocentrale ar însemna o creștere de aproximativ 10% a producției pe hidro, într-o țară care are nevoie urgentă de energie ieftină și sigură. ‘Hidrocentralele în discuție sunt deja finalizate în proporție de peste 75%, iar abandonarea lor la acest stadiu înseamnă aruncarea la gunoi a investițiilor deja realizate, așteptările populației și angajamentele asumate prin Programul de guvernare 2025-2028, Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice 2021-2030 și alte documente strategice’, transmit semnatarii moțiunii.
‘Doamna ministru Diana Buzoianu nu a dovedit doar necunoaștere gravă a domeniului pe care îl coordonează, ci și lipsă de responsabilitate față de interesele României. Blocarea hidrocentralelor înseamnă blocarea securității energetice, perpetuarea haosului din sistem și expunerea țării noastre la dependență și la prețuri impuse din exterior. Prin politicile, declarațiile și inacțiunile din mandatul actual al ministrului Mediului, România ratează întărirea unei capacități curate, ieftine pe ciclul de viață, menite să reducă dependența de importuri și volatilitatea prețurilor. (…) Este absolut necesară stabilirea unor termene ferme și publicarea pe site-ul MMAP a tuturor actelor procedurale, în vederea deblocării acestor investiții strategice. Moțiunea de față este, așadar, un apel la rațiune și responsabilitate: deblocarea hidroenergeticii românești nu este o opțiune ideologică, ci o necesitate strategică pentru prețuri suportabile, independență energetică și stabilitate macroeconomică’, mai transmis inițiatorii moțiunii. AGERPRES
