BNR a decis miercuri menținerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an

 

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, miercuri, menținerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar.

Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului 2015.

‘Rata anuală a inflației a revenit în teritoriul pozitiv în luna ianuarie 2017 (0,1 la sută, de la—0,54 la sută în decembrie 2016) și a crescut în luna februarie la 0,2 la sută, în concordanță cu nivelul prognozat. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a crescut, în linie cu prognoza, până la 0,9% în februarie, de la 0,3% la sfârșitul anului 2016. În aceste condiții, rata medie anuală a inflației IPC a continuat să își restrângă valoarea negativă, urcând în februarie 2017 până la—1,1%, de la—1,5% în decembrie 2016. Calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, media anuală a urcat la—0,7%, de la—1,1% în decembrie 2016’, se arată în document.

Conform BNR, creșterea economică s-a accelerat peste așteptări în trimestrul IV 2016, dinamica anuală a PIB real ajungând la 4,7% (de la 4,3% în trimestrul III).
‘Ritmul mai rapid de creștere a PIB s-a datorat, în principal, contribuției exportului net, în condițiile dinamicii în ușoară creștere a exporturilor și în ușoară scădere a importurilor de bunuri și servicii, cererea internă având un rol secundar. Pe partea ofertei, sectorul serviciilor și-a consolidat poziția dominantă la formarea PIB. Pe ansamblul anului 2016, PIB a crescut cu 4,8% — cel mai înalt ritm din ultimii opt ani. Deficitul de cont curent s-a adâncit, până la 2,3% din PIB, de la 1,2% în anul anterior, în principal pe seama deteriorării balanței comerciale și a celei a veniturilor primare’, menționează sursa citată.

Banca Centrală precizează că pentru începutul anului 2017 datele statistice disponibile relevă menținerea unei dinamici anuale ridicate a volumului cifrei de afaceri din comerț și intensificarea creșterii producției industriale, dar și continuarea declinului activității din construcții.

‘Costurile salariale unitare din industrie s-au majorat, dinamica salarială rămânând net superioară celei consemnate de productivitatea muncii, chiar în condițiile ușoarei redresări observate la finele anului 2016 și începutul anului 2017. Condițiile monetare reale și-au menținut caracterul stimulativ în trimestrul I 2017. Creditul acordat sectorului privat și-a continuat creșterea anuală în luna februarie, prioritar pe seama avansului împrumuturilor noi ale societăților nefinanciare. Ponderea în total a creditului în lei s-a majorat până la 57,7% (de la un minim de 34,6% în mai 2012), pe fondul continuării evoluției divergente a celor două componente (creștere de 13,9 la sută la lei și scădere de 11,5 la sută la valută în luna februarie). Această evoluție certifică o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind și la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare’, informează BNR.

Conform sursei citate, cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creșterii ușoare a ratei anuale a inflației în următoarele luni, în condițiile menținerii ei semnificativ sub limita de jos a intervalului de variație al țintei staționare.

‘Evoluția este compatibilă cu traiectoria ratei anuale a inflației evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern și extern. Pe plan intern, acestea sunt generate, în principal, din evoluția politicii fiscale și a celei a veniturilor pe anul 2017, precum și din incertitudinile privind ajustările viitoare ale prețurilor administrate — cu precădere cele aferente procesului de dereglementare a pieței energiei — care pot evolua diferit față de evaluările inițiale’, mai arată Banca Națională.

Pe plan extern, riscurile au ca principale surse incertitudinile legate de creșterea economică și evoluția inflației în zona euro, în regiune și la nivel global, precum și evoluțiile oscilante ale prețului internațional al petrolului.