Biserica afirmă că semnificaţia acestei sărbători este reprezentată de momentul în care „Arhanghelul Gavril o anunţă pe Fecioara Maria că va da naştere Mîntuitorului nostru Iisus Hristos. Creştinii ţin cu sfinţenie această sărbătoare, avînd în vedere faptul că la nouă luni distanţă Hristos se naşte”.

În acelaşi timp, nu doar biserica ortodoxă, ci şi cea catolică susţine faptul că Buna Vestire a avut loc la Nazaret, iar singurul aspect care diferă este locaţia exactă în care această minune s-a întîmplat.

De această zi este legată  o serie de tradiţii şi obiceiuri specifice.

Astfel, în anumite zone, pentru a avea roade bogate, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. De Buna Vestire se poate ara, însă nu se poate semăna, ca să nu mănînce păsările boabele de sub brazdă. Tot atunci, mai multe gospodine adună lucrurile care nu mai sînt de folos de prin curţi şi le dau foc.

De Buna Vestire este dezlegare la peşte, iar tradiţia spune că acela care gustă peşte în această sărbătoare se va simţi tot anul precum peştele în apă. Străbunii credeau că pescarii nu au voie de Buna Vestire să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii.

De asemenea, în această zi este bine să se pună pe pragul casei pîine şi sare pentru hrana îngerilor. Totodată, se consideră că „precum este vremea în ziua de Buna Vestire aşa va fi şi de Paşti”.