Senatorul PMP Traian Băsescu a anunțat, miercuri seară, că a depus o serie de amendamente la proiectul legii grațierii, afirmând că a fost motivat în demersul său de faptul că forma aflată în dezbaterea Parlamentului „are elemente de neconstituționalitate” și de „lașitatea clasei politice”.

„Nu vreau să obțin nimic pentru mine, dar am privit relativ atent la lașitatea clasei politice. Mă refer la o lege a grațierii care face orice numai grațiere nu, are elemente de neconstituționalitate”, a afirmat Băsescu, într-o intervenție telefonică la Digi 24.

El a spus că amendamentele sale vizează și grațierea mamelor însărcinate sau cu copii de până la 14 ani în întreținere, inclusiv a acelora care au comis fapte de corupție, apoi grațierea pentru acele fapte cu grad redus de pericol social pentru care inclusiv Codul Penal și Codul Fiscal prevăd variante de achitare, precum și excluderea de la grațiere a faptelor produse cu violență sau a celor care recidivează.

„Ceea ce eu propun prin amendamentele depuse la legea grațierii: în primul rând îndepărtarea elementelor de neconstituționalitate. O să vă dau un exemplu: se propune grațierea mamelor care sunt însărcinate sau care au în întreținere un copil de până la 14 ani cu motivația că trebuie sprijinit copilul să aibe mama lângă el, dar se exceptează mamele care au comis fapte de corupție, așa ceva nu este posibil, că și copilul unei mame care a făcut fapte de corupție ori este acuzată de abuz în serviciu sau este acuzată luare de mită, și acel copil are dreptul să aibă mama lângă el până la 14 ani. Și aicea am convingerea că un astfel de articol va fi respins de CCR pentru că nu-i vorba de mamă, e vorba de dreptul copilului pe care vrem să-l ajutăm prin această lege a grațierii”, a argumentat Băsescu.

Totodată, el a arătat că prin amendamentele sale se are în vedere grațierea acelor persoane care au comis fapte de corupție și care plătesc daunele în termen de trei ani, față de proiectul depus de Guvern care prevede un termen de un an.

„În plus, avem problema recuperării daunelor din acte de corupție. Legea prevede că pot fi grațiați aceia care într-un fel sau altul au produs daune fără să fi fost la fapte de corupție dacă acoperă daunele în timp de un an. Este o lege care se adresează strict celor bogați. Eu am propus ca indiferent de tipul de faptă care s-a comis și a produs daune, fie că e faptă care nu se încadrează la fapte de corupție sau faptă de corupție, să se poată proceda la grațiere cu un angajament de a plăti despăgubirile timp de 3 ani. Este oricum mai rezonabil decât un an, că dacă lăsăm doar un an și nu includem toate categoriile de fapte care au produs daune, atunci iar avem un regim discriminatoriu pentru cei care au produs daune dintr-un tip sau altul de fapte”, a spus fostul șef al statului.

Băsescu a mai arătat că infracțiunile pentru care există prevăzută înlăturarea faptei penale în urma înțelegerii părților sunt avute în vedere de amendamentele propuse.

„Sunt negrațiate foarte multe fapte pentru care chiar Codul penal sau Codul fiscal dau variante de achitare. Spre exemplu: violarea de domiciliu. Asta se face strict la reclamația părții vătămate. Luăm prezumția că un tată a intrat în casă. A făcut-o o singură dată, nu e recidivist, eu cred că poate fi grațiat mai ales că există posibilitatea ca mama să retragă plângerea și atunci nu mai există fapta penală. Sau furt calificat, prevăzut la art. 229. Furtul calificat, ni se spune la lit B și C, că împăcarea din art 229 din codul penal înlătură răspunderea penală. Sau bancruta frauduloasă prevăzută la art. 241 din Codul penal. Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, deci nu sunt automatisme, ci este un șir de legi care permite înțelegerea părților pentru înlăturarea faptei penale. Ori eu cred că aceste fapte, așa cum arată și Codul penal, sunt fapte cu grad redus de pericol social atât timp cât însăși legea dă dreptul la înțelegerea părților, deci nu văd de ce n-ar fi grațiate”, a evidențiat senatorul PMP.

Totodată, el a afirmat că prin amendamentele sale a avut în vedere și că trebuie trasă o linie după perioada de tranziție de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale în 2014.

„Despre asta e vorba în principal în amendamentele pe care le-am depus și am avut în vedere câteva principii, primul principiu este că am trecut o perioadă de tranziție, au intrat în vigoare în 2014 noile coduri penale. Perioadele de tranziție sunt așa cum sunt, cu bunele și relele lor, cu costurile lor. Deci după părerea mea trebuie trasă o linie. În al doilea rând, sunt excluse grațierile pentru fapte produse cu violență, de asemenea în propunerea mea exclud grațierea celor care recidivează”, a mai spus Băsescu, la Digi 24.

Potrivit postului tv menționat, în amendamentele depuse de Băsescu se mai prevăd grațierea în întregime a pedepselor de până la 10 ani aplicate de instanțele de judecată, față de termenul de 5 ani cuprins în proiectul Guvernului; reducerea la jumătate a pedepselor pentru femeile și persoanele peste 60 de ani care au comis infracțiuni fără caracter de violență, inclusiv pentru cele de corupție; posibilitatea grațierii și pentru cei care au fost condamnați pentru infracțiuni cum ar fi gestiune frauduloasă, înșelăciune, delapidare, abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, fraudele comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice, infracțiunile de corupție în toate formele, conflictul de interese, obținerea ilegală de fonduri, deturnarea de fonduri, infracțiunile de corupție și de serviciu comise de alte persoane, falsul material în înscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul informatic și constituirea de grup infracțional organizat în toate formele.

Proiectul de lege, inițiat de Guvern, a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere pe 31 ianuarie în calitate de primă Cameră sesizată. El a primit avize favorabile de la Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

În dezbaterea proiectului legislativ de miercuri de la Comisia Juridică a Senatului a fost prezentată o simulare a Administrației Naționale a Penitenciarelor potrivit căreia un număr de 2.765 de persoane ar putea beneficia de prevederile proiectului de lege privind grațierea unor pedepse în forma amendată de senatorul Șerban Nicolae, dacă ar fi adoptat de Parlament, iar de cele în forma Guvernului ar beneficia 1.190 de persoane, în timp ce în forma propusă de Consiliul Superior al Magistraturii ar fi 888 de beneficiari.