24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
După prima zi a Festivalului Internațional ”Poezia la Iași”, ediția a IV-a, poate fi pregătită deschiderea acestui regal poetic ce va avea loc în aceeași Aulă ”Mihai Eminescu” a UAIC. Pe parcursul a șase zile pline de poezie, Iașul va avea din nou ocazia să dea voie poeților lumii să afle din ce anume este construit, ce fel de suflet îl populează, astfel încât să absoarbă aproape instantaneu valoarea mesajului poetic, pe care, zilele acestea îl poți întâlni, la fiecare colț de stradă, în fiecare privire de ieșean obișnuit cu astfel de exerciții de înviorat spiritul, cu Marco Lucchesi, aseară, într-un recital de mare clasă sau, în această seară, cu Mircea Dinescu sosit la Iași, mustind a prietenie în cetatea marii poezii a lumii. Vor urma în recitaluri extraordinare, să-i reamintim, pe Josep Maria Sala-Valldaura și Adrian Popescu, Gabriel Chifu și Gellu Dorian, Carlos Ortega și Varujan Vosganian, alături de poeții care, de asemenea, în fiecare după-amiază vor susține recitaluri colective, de patru poeți pe serie, după ce aseară iubitorii de poezie din Iași i-au ascultat pe Daniel Corbu, Horia Zilieru, Nicolae Panaite, Valeriu Stancu.
Dimineața zilei de ieri a fost ocupată de recitalurile din cele patru colegii naționale, ieșene, Național, Costache Negruzzi, Racoviță și Ibrăileanu, recitaluri ce au adunat în același timp, în patru locuri diferite, poezia ieșeană reprezentativă. Din recitalul meu, de la Colegiu Național, redau iubitorilor de poezie următoarele trei poeme, din volumul ieșit zilele acestea de sub tipar: ”Cu Patria în brațe”.
Noaptea sub formă de cortină înțepenită
Vine un timp în care tresar
când noaptea cade peste mine
sub formă de cortină
degeaba
prin venele mele încercate
fremăta dorința
de a mă arăta publicului
dezgolit la poezie
dacă între mine și el
nu mai există nimeni
care să știe să scrie
un necrolog sau o Iliadă
ceva în urma căruia să fiu
bulgărele rostogolitor de zăpadă.
Îmi trece Patria prin tâmplă
Mă ridic pe vârfuri
să văd peste gard
cum mă ridic în aer
să văd peste suflet
mă ridic peste lume
să-mi cunosc temerile
și faptele bune
și ce am în cuget
mă ridic fără aripi
cum se mai întâmplă
să mă ridic în picioare
și simt cu îmi trece
Patria prin tâmplă
Vreau să ies din Patrie
pe ușa pe care ies
cei cu cenușă pusă pe cap
sub formă de
coroana pocăinței
(a greșelilor recunoscute
pentru a fi iertate)
vreau să ies din Patrie
cu amintirile curate
spălate și apretate
de genul:
Te iubesc, Patria mea
până la moarte!
(dar bine ar fi
să nu începem cu moartea)
ADI CRISTI
