Breaking News

POEZIA LA IAȘI (IV)

Ziua a patra a festivalului Internațional Poezia la Iași, ediția a IV-a,  a continuat seria de recitaluri a celor șapte grupe în șapte școli ale municipiului, precum și, în după-amiaza zilei, începând cu orele  17, în Aula Mihai Eminescu a UAIC, a recitalurilor poeților Nicolae Sava, Christian Schenk (Germania), Andra Teede (Estonia), Evghenii Stepanov (Federația Rusă) și a recitalurilor extraordinare: Gellu Dorian și Gabriel Chifu.

Poezia a continuat să prospecteze spațiile galactice ale ”Galaxiei iubirii”, reușind în cel mai scurt timp să răstoarne echilibrele asumate de creator și ignorate de consumatorul de poezie.

Tot în această zi, grupa I a fost invitata elevilor de la Liceul Economic nr.2, spațiul în care aceștia au reușit să explice cel mai bine ce este poezia și care ar trebui să fie ”rolul și rostul înțelegerii ei”!.

La acest liceu au mai fost prezenți, Weronika Lewandowska, Gabriel Chifu, Nichita Danilov,  Radu Andriescu, Adi Cristi, precum și actorul Vasile Marin, cel care a reușit să recite în limba română creația Weronikăi Lewandowska.

La această școală am citit poemele d mai jos:

 

Ceramică neagră

 

Facă-se voia Ta,

și voia Ta s-a făcut!

 

singuratic mă zbat

ca boțul de lut

pe roată mă zbat

anii în mine se-nvârt

Înaltul e lat și latul Înalt

te simt printre degete

în formă de salt

din cioburi te-aduc

mărturii de demult

 

sunt viu când nu sunt

și mort mă preling

printre degete vin

sub formă de chin

când cana e gata

vei soarbe din mine

voi soarbe din tine

când cana e gata

 

cu formele pline

tristețea ne vine

cum răul ne vine

cu formele pline

 

spirală și romb

cerc sau pătrat

un brâu dezlegat

pe umeri purtat

 

facă-se voia Ta

și voia Ta s-a făcut!

 

Dezlegări de iubire

 

Vorbesc despre iubire

ca și cum aș vorbi despre

dumnezeire

 

sunt certat

că nu-l iubesc

doar pe Dumnezeu

că mai este loc

între mine și El

și de tine

 

încerc să te salvez

cum se mai scot din foc

fotografiile vechi

sau cum se mai ține

un tăciune

necesar la plăsmuire

și dezlegări de iubire

 

popa

care tot mai trece pe la tine

nu mai vrea să deschidă cartea

fiind amenințat cu moartea

de nu știu cine

 

oricum

s-a adeverit că are

ceva gânduri ascunse cu tine

ce nu țin de închinare

poate de mătănii

sau altă pedeapsă să fie

dar despre așa ceva

nu se scrie

 

ca un așternut întins special

sau ca rochia pe care

n-ai mai purtat-o la bal

 

amintindu-ți

de singurul bal

în care s-a mâncat pește

și la care n-ai fost

neavând cu cine să mergi

 

eu fiind pe atunci prost

sau nefiind deloc

cum cel de pe tușă

nu intră-n joc.

 

sunt certat

că nu-l iubesc

doar pe Dumnezeu

că mai este loc

între mine și El

și de tine

 

Veșnica îmbrățișare

 

Ies ca floarea din mugur

până la frunză

cum și tu erai

la fereastră

până la marginea ochiului meu

preschimbat în balconul Julietei

 

aveam nevoie de tine

să îmblânzesc

căderea de la etaj

să-ți simt gingășia din pas

sub forma prelatei de la pompieri

peste care să cad

cât mai adânc în viață

atingând razant

buzele morții.

 

Ies ca floarea din mugur

până la frunză

cum și tu erai

pe marginea ochiului meu

dezbrăcată

de zidul pe care Meșterul Manole

ți l-a dat ție

sub formă de veșnică îmbrățișare.

 

ADI CRISTI