Senatorul Robert Cazanciuc, președintele Comisiei juridice a Senatului, propune, într-o scrisoare adresată președintelui CSM, Mariana Ghena, și ministrului Justiției, Tudorel Toader, instituirea printr-un Memorandum a unui mecanism de consultare permanentă între puterile Legislativă, Executivă și Judecătorească, prin care să se stabilească și ca modificările/completărilor codurilor să se poată face o singură dată pe an.
„Vă propun ca împreună să începem demersurile pentru instituirea unui mecanism de dialog permanent între reprezentanții celor trei puteri: Legislativă, Executivă și Judecătorească, ai cărui termeni să fie stabiliți într-un Memorandum. Rezultatele dialogului dintre reprezentanții celor trei piloni ai statului ar putea sta, de asemenea, la baza unui acord politic între partidele reprezentate în Parlament, astfel încât eventualele modificări/completări ale codurilor să aibă loc o singură dată pe an, după un calendar agreat, în care să fie alocat timp suficient dezbaterilor publice și parlamentare”, afirmă Cazanciuc, în documentul respectiv transmis în contextul sărbătoririi Zilei Justiției.
De asemenea, el afirmă, în documentul publicat duminică pe pagina sa de socializare, că prin acordul politic respectiv ar trebui să se convină și ca deciziile Curții Constituționale a României ce reclamă modificări normative în materia drepturilor fundamentale să fie aplicate de îndată.
Cazanciuc consideră că această colaborare în privința justiției ar trebui să aibă în vedere și: continuarea Programului Național de Investiții în infrastructura instanțelor din capitalele de județ, conform Memorandumului adoptat de Guvern în 10 decembrie 2014; realizarea Cartierului pentru Justiție — Justice District — în București, pentru a soluționa problema lipsei spațiilor necesare instanțelor și parchetelor, în cadrul unui proiect de reabilitare urbană derulat în parteneriat cu Primăria Capitalei și Ministerul Culturii; implementarea cât mai rapidă la nivel național a proiectului Dosarul electronic; asanarea normativă, în condițiile în care numărul mare de acte normative adoptate și modificarea frecventă a legislației au condus la o diminuare a încrederii populației în sistemul de drept.
„Am convingerea că Executivul recent învestit cu încrederea Parlamentului va aloca resursele umane și materiale necesare sistemului judiciar, astfel încât și instanțele din Ploiești, Bistrița, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Satu Mare, Brăila să poată funcționa chiar de anul acesta în sedii noi sau reabilitate, iar cetățenii și companiile să poată beneficia astfel de reducerea termenelor de soluționare a cauzelor, de creșterea eficienței și calității actului de justiție”, menționează fostul ministru al Justiției.
El amintește că statul este organizat potrivit principiului separației și echilibrului puterilor — Legislativă, Executivă și Judecătorească — în cadrul democrației constituționale, iar politica dialogului și cooperării între cele trei puteri, promovată în intervalul 2013-2015, a reprezentat o premisă importantă a consolidării justiției ca serviciu public.
„Un asemenea acord ar răspunde nevoii de stabilitate și predictibilitate normativă și ar contribui la cunoașterea și respectarea legii de către toți membrii societății românești”, mai evidențiază președintele Comisiei juridice a Senatului.