24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis miercuri că un medic angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public, în consecință el poate fi inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție.
Avocații medicului au cerut ca judecătorii de la ÎCCJ să pronunțe o hotărâre prealabilă în vederea rezolvării de principiu a modalității de interpretare a dispozițiilor art. 175 din Codul penal, respectiv dacă medicul chirurg angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, trimis în judecată sub acuzația săvârșirii infracțiunii de luare de mită prevăzută de dispozițiile art. 289 alin.1 din Codul penal, se încadrează în categoria funcționarilor publici prevăzută la art. 175 lit. c din Codul penal sau în categoria funcționarilor publici prevăzută la art. 175 alin. 2 din Codul penal.
În timpul procesului de la Curtea de Apel Târgu Mureș, reprezentantul Parchetului a susținut că medicul, care are statutul de angajat, se încadrează în categoria funcționarilor publici prevăzută la art. 175 alin. 1 lit.c din Codul Penal și va răspunde pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție, în vreme ce art. 175 alin. 2 din Codul Penal se referă la persoane care desfășoară profesiuni liberale în mod independent.
ÎCCJ a admis sesizarea Curții de Apel Târgu Mureș și a stabilit că „medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, are calitatea de funcționar public în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal”.
Potrivit art. 175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, „Funcționarul public exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură”.
Decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
În luna ianuarie 2014, Curtea Constituțională a României a declarat ca fiind neconstituțională Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative (actualul Codul penal și noul Cod penal).
Prin acea lege, din categoria funcționarilor publici și a funcționarilor erau înlăturați președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, CCR a admis ca fiind neconstituțional și articolul unic din Legea pentru modificarea art.253 indice 1 din Codul penal, care înlătura funcționarii publici din sfera subiecților activi a infracțiunii de conflict de interese și care excepta din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea și semnarea actelor administrative, precum și cele care privesc creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară și profesională.
