Berlinul, un oraș în ruine după cel de-al Doilea Război Mondial și care apoi, timp de decenii, a fost „capitala” Războiului Rece, locul în care estul comunist se delimita geografic de vestul capitalist ascunzându-se după un zid, promite să renunțe definitiv la nuanțele terne ale trecutului și să adopte paleta de culori vii ale unui oraș nou, pentru oameni și nu pentru mașini, prin elaborarea și implementarea primei legi pentru bicicliști din Germania, conform unui reportaj publicat de Huffington Post.

„Am dus o luptă împotriva hegemoniei (automobilelor n.r.) pe străzi”, a susținut Heinrich Strösenreuther, militant pentru cauza ciclistă și unul dintre actorii principali ai acestei transformări a Berlinului. El militează de mai mulți ani pentru un oraș deschis bicicliștilor și consideră că a venit timpul să renunțăm la mașini în mediul urban.

„Circulația pe bicicletă trebuie să-și intre în drepturi”, susține el, adăugând însă că acest lucru nu înseamnă interzicerea completă a circulației auto în orașe. Însă, faptul că „apar mai multe zone fără automobile în cartiere și că putem vedea mai multă viață pe străzi, reprezintă un bun început. Berlinul are toate condițiile să se impună drept capitala bicicletelor din Europa”, subliniază el.

Printre prevederile care au făcut subiectul referendumurilor și care formează baza legii pentru bicicliști se numără instalarea de semafoare sincronizate care să favorizeze trecerea cicliștilor, deschiderea de piste pentru circulație rapidă, cu lățimea de 4 metri — un fel de „autostrăzi” pentru bicicliști (în primă fază este prevăzută amenajarea a 100 de kilometri de astfel de piste care să facă legătura între suburbii și oraș), dar și amenajarea unor piste cu lățimea de 2 metri de-a lungul tuturor arterelor principale din oraș, precum și amenajarea a 100.000 de noi spații pentru parcarea bicicletelor, în detrimentul locurilor de parcare pentru mașini.

Prima etapă a acestei „revoluții cicliste” de la Berlin are un cost de 20 de milioane de euro. Problema nu este însă lipsa banilor, ci întârzierile birocratice în aplicarea noii legi, conform lui Strösenreuther.

Însă politicienii berlinezi nu au trecut la adoptarea unor astfel de măsuri din proprie inițiativă, ci după un proces de lobby susținut din partea organizațiilor și asociațiilor pro-bicicletă. Politicienii nu au putut ignora o petiție privind organizarea unui referendum pentru revizuirea politicilor de circulație din Berlin ce a adunat 100.000 de semnături. Autorii petiției au evidențiat faptul că bicicliștii reprezintă aproximativ 15% dintre participanții la trafic din Berlin și cu toate acestea doar 3% din spațiul stradal era amenajat pentru aceștia, prin comparație cu 60% pentru circulația auto.

Prin investirea a 200 de milioane de euro în următorii 4 ani pentru dezvoltarea infrastructurii pentru bicicliști și creșterea siguranței în trafic pentru aceștia, autoritățile berlineze speră ca aproximativ 30% dintre locuitorii capitalei să renunțe la automobile în favoarea bicicletelor.

Un nou sondaj realizat de Ministerul federal al Mediului din Germania indică faptul că nu mai puțin de două treimi dintre posesorii de autovehicule ar prefera să meargă cu bicicleta sau chiar pe jos dacă aceste modalități de transport ar fi favorizate în mediul urban. „Oamenii sunt gata să renunțe la mașini, însă au nevoie de alternative bune. Mai puține automobile, un transport public mai bun, piste de biciclete bune și sigure — oamenii doresc aceste lucruri pentru că le îmbunătățește viața și protejează mediul”, a declarat Barbara Hendricks, ministrul federal al mediului.

Nu încape nicio îndoială că mersul pe bicicletă este benefic pentru sănătate. Medicii danezi au demonstrat că oamenii care merg pe bicicletă cel puțin 3 ore pe săptămână au un risc de mortalitate cu 40% mai scăzut decât cei sedentari sau cei care se deplasează doar la volan. În plus, deloc de neglijat, calitatea aerului în mediul urban devine mai bună cu fiecare mașină care nu mai intră în trafic.