Președintele Societății Române de Pneumologie: Trebuie făcută educație în școli pentru reducerea afecțiunilor bronho-pulmonare

Strategia de control al tutunului trebuie să fie una coerentă, legislația din acest domeniu – refăcută, iar educația în școli, grădinițe și facultăți în privința consumului de tutun trebuie să fie dezvoltată, a declarat președintele Societății Române de Pneumologie, Mircea Mihălțan, care a afirmat că aceste măsuri ar putea ajuta la scăderea incidenței și a prevalenței afecțiunilor pulmonare. „Pentru reducerea incidenței și prevalenței acestei afecțiuni ar trebui în primul rând ca Strategia de control al tutunului să fie extrem de coerentă, lucru care nu se întâmplă la noi în țară. Aici trebuie regrupată și refăcută legislația antitabac, de asemenea să ne aliniem la ultimele directive ale UE, inclusiv la pachetul generic. Să nu uităm nuanțele educative care trebuie făcute coerent în cadrul unui program în grădinițe și școli și la corpul universitar și la nivel de studenți. Al doilea element important este existența unui program pentru pacientul de BPOC (Bronhopneumonie Obstructivă Cronică) în care activitățile societății care sunt organizate anual pe mai multe planuri, inclusiv campaniile de spirometrie, să permită un acces crescut al acestui bolnav la terapii multiple și algoritmuri terapeutice importante”, a afirmat joi Mircea Mihălțan cu prilejul unui forum privind BPOC. Potrivit medicului, informația la nivelul medicului practician ar trebui reactualizată, întrucât în România paleta terapeutică se îmbogățește de la un an la altul și în felul acesta medicii trebuie să fie la zi cu toate aceste tipuri de terapii existente. „Medicul de familie este o verigă destul de importantă pentru că el închide un cerc în care pendulează de obicei bolnavul cu BPOC — între medicul specialist, medicul internist, uneori și medicul de familie. El are misiunea de a supraveghea modul de administrare a terapiei, complianța la tratament și de sesiza orice schimbare care se produce din punctul de vedere al calității vieții sau a funcției respiratorii la un astfel de pacient”, a susținut medicul pneumolog. Mihălțan a făcut referire la un studiu care încearcă să contureze profilul pacientului cu BPOC din România. „Acest studiu a urmărit modul în care un contact permanent între medic și pacient, cu urmărirea activității fizice a pacientului într-o perioadă în care el este aparent stabil și sub un tratament care îi permite o stabilitate a bolii, poate să influențeze bunul mers al bolii. Studiul a demonstrat că acest contact permanent, activitatea fizică măsurată de noi cu pedometru, ca și o complianță bună la tratament sunt factorii care permit ca boala să fie în continuare într-o fază stabilă și să se resimtă o ameliorare evidentă în calitatea vieții acestui pacient. Studiul este făcut de un grup de colegi, peste 30, membri ai Societății Române de Pneumologie”, a declarat Mihălțan. RespiraFORUM 2, care a avut loc joi, și-a propus să traseze principalele direcții strategice care trebuie implementate pe termen scurt, mediu și lung pentru îmbunătățirea managementului bolilor pulmonare. Discuțiile s-au axat în principal pe situația actuală a bolilor respiratorii din România și pe măsurile urgente necesare pentru reducerea incidenței și prevalenței acestor afecțiuni, precum și pentru scăderea mortalității prin boli pulmonare.