Din cauza birocrației excesive, România a absorbit până acum doar 8% din totalul fondurilor de coeziune de care ar putea beneficia de la Uniunea Europeană, în condițiile în care s-a ajuns la jumătatea perioadei din exercițiul financiar 2014-2020, a declarat joi, la Deva, parlamentarul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE).

„Ne aflăm la jumătatea celor șapte ani de programare bugetară 2014-2010 și situația absorbției fondurilor de coeziune în România se prezintă dramatic, cu o performanță de circa 8%. Mai atenuează puțin această durere faptul că la nivelul contractării ne situăm la circa 20% din proiectele posibile a fi finanțate. Dar 20% reprezintă doar o cincime din 23 de miliarde de euro. Însă acest 8% este foarte dureros din punctul nostru de vedere pentru că, în primul rând, lipsește finanțarea pentru proiecte care sunt foarte importante pentru localități, pentru comunități”, a afirmat, într-o conferință de presă, deputatul european.

El a atras atenția că ritmul încet în care România absoarbe fondurile europene aferente actualului Cadru Financiar Multianual 2014-2020 a stârnit îngrijorare în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European (PE), precum și la nivelul întregului legislativ european, cu atât mai mult cu cât se anunță un „adevărat război” în legătură cu bugetul european după 2020.

„România stârnește îngrijorări la Bruxelles în rândul susținătorilor Politicii de Coeziune. În contextul în care Brexit-ul va duce la micșorarea cu 7-8 procente a bugetului UE, deja există voci care cer diminuarea fondurilor pentru Politica de Coeziune sau chiar desființarea acesteia, iar performanța negativă a României în domeniul absorbției de fonduri le servește acestora ca argument”, a arătat Iuliu Winkler.

Potrivit acestuia, recenta vizită a Comisiei REGI în județul Cluj, la care a luat parte în calitate de membru supleant, a avut un dublu scop: în primul rând de a trage un semnal de alarmă pentru autoritățile de la București în privința slabei absorbții de fonduri, dar și de a înțelege care sunt motivele reale pentru o asemenea contraperformanță.

„O primă concluzie a fost aceea că birocrația și centralizarea excesivă ne sufocă. (…) Nu mai departe, Joachim Zeller, colegul meu în Comisia REGI și șef al delegației de la Cluj, a comunicat autorităților române faptul că din birocrația cu care se confruntă beneficiarii de fonduri din România, doar 30% se datorează Bruxelles-ului, restul de 70% fiind creată de București. Legislația adoptată de PE pentru Politica de Coeziune are 270 de pagini, regulamentele Comisiei Europene însumează circa 2.000, în vreme ce regulamentele adoptate la București au 15.000 de pagini”, a menționat parlamentarul european.

Ca argument, Iuliu Winkler a exemplificat cu discuțiile avute cu unii primari care au reclamat problemele legate de birocrația și centralizarea „excesive” promovate din structurile centrale de la București.

„Ei ne-au spus că au, uneori, de întocmit și câte 5.000 de pagini de documentație pentru un proiect și, de multe ori, după ce ajung cu dosarele la București li se spune că trebuie să revină pentru că nu au completat corect anumite formulare. Această problemă ar putea fi rezolvată foarte simplu dacă circuitul documentelor s-ar face electronic și dacă s-ar elimina avizele, acordurile și toată hârțogăria inutilă”, apreciază Winkler.

Deputatul european susține că pentru o absorbție eficientă a finanțărilor europene, România trebuie să recurgă cât mai rapid la debirocratizare și la descentralizare, iar banii europeni să fie repartizați la nivel local, unde consiliile județene și locale cunosc cel mai bine nevoile comunităților pe care le conduc.

În opinia deputatului european, dacă trendurile actuale se păstrează, va fi dificil ca în cadrul viitoarelor negocieri pentru bugetul UE să fie menținute actualele alocări din bani europeni pentru țara noastră, eventuale majorări ale sumelor fiind aproape excluse.

AGERPRES