Senat: Propunerea conform căreia raportul de serviciu al unui funcționar nu se mai suspendă la trimiterea sa în judecată, respinsă

Plenul Senatului a respins, luni, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă conform căreia raportul de serviciu pentru un funcționar public nu se mai suspendă de drept la trimiterea sa în judecată.

Întrunind 67 de voturi pentru și 37 împotrivă, propunerea legislativă, care face parte din categoria legilor organice, nu a beneficiat de suficiente voturi favorabile pentru a fi adoptată.

Propunerea are ca obiect de reglementare abrogarea art. 94 alin. 1 lit. M din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, potrivit căruia raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când s-a dispus trimiterea în judecată a funcționarului public pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorităților, infracțiuni de corupție și de serviciu, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals ori a unei infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice.

Răducu George Filipescu (PNL), inițiator al proiectului, a anunțat, în debutul dezbaterilor din plen, că nu mai susține propunerea legislativă, având în vedere că „nu corespunde liniei PNL”.

Senatorul UDMR Cseke Attila, inițiator la rândul său, a reliefat că au existat numeroase cazuri în care instanța judecătorească a decis achitarea funcționarului public, fiind necesară plătirea salariilor pentru lunile în care persoana respectivă nu a putut lucra.

„Până la urmă, prezumția de nevinovăție ține din primul moment în care există o suspiciune până la (…) o hotărâre definitivă și irevocabilă”, a arătat el.

Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a declarat că Guvernul susține această inițiativă legislativă, invocând în acest sens prezumția de nevinovăție.

„Conform unui alt articol din legea 188, conducătorul instituției are posibilitatea ca, în cazul în care funcționarul public poate influența cercetarea, să fie mutat într-un alt compartiment sau alt serviciu”, a adăugat ea.

Senatorul PMP Traian Băsescu a recomandat ca inițiativa legislativă să fie privită „cu echilibru”, în contextul în care un funcționar public „rămâne în aer” în momentul în care este trimis în judecată, fiindu-i întrerupte relațiile de muncă cu instituția.

„Vă propun să analizăm posibilitatea ca un funcționar public, care e altceva decât unul contractual, face parte din acea coloană vertebrală de stabilitate a statului, să fie tratat la fel cum sunt tratați magistrații și militarii. Asta ar însemna ca prin lege, atunci când un funcționar public este trimis în judecată, în mod automat să fie pus la dispoziția șefului instituției, ceea ce i-ar da posibilitatea să-și primească salariul, dar să primească alte însărcinări de la șeful instituției”, a menționat Băsescu.

Președintele de ședință, Claudiu Manda (PSD), a atras atenția asupra faptului că termenul de adoptare tacită nu mai poate fi prelungit și a adăugat că amendamentul poate fi susținut la nivelul Camerei Deputaților.

Florina Presadă (USR) a apreciat că această inițiativă nu face decât să „știrbească lupta anticorupție”. „Prezumția de nevinovăție, invocată în acest caz, este un principiu care operează în materia penală. O suspendare a raportului de serviciu este o măsură administrativă. Este absolut normal ca o instituție, atunci când are un funcționar public trimis în judecată pentru fapte de corupție, acesta să poată fi îndepărtat de la locul faptei”, a precizat ea.

Alina Gorghiu (PNL) a subliniat că propunerea nu a avut girul Partidului Național Liberal, fiind „o inițiativă individuală”.

„Sunt peste 20 de decizii ale CCR care confirmă justețea articolului care se dorește a fi abrogat, pentru că are o menire, pe care ar trebui să o înțelegem, anume aceea de a proteja instituțiile publice și de proteja funcția publică. (…) Există și o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului care confirmă că măsura suspendării funcționarului public, în momentul trimiterii în judecată, e conformă cu principiile CEDO”, a menționat ea.

Senatorul Șerban Nicolae (PSD) a făcut referire la directiva europeană nr. 343 din 2016, privind prezumția de nevinovăție.

„Se cere prin această directivă ca autoritățile publice să nu facă niciun act, să nu emită niciun comunicat și, în general, să nu facă nimic din ceea ce ar putea crea prezumția de vinovăție sau de confirmare a acuzațiilor. În momentul în care persoana acuzată este suspendată, fie pe calea legii, fie pe cale administrativă, dincolo de dispoziția instanței de judecată, se creează prezumția că este vinovată”, a precizat senatorul PSD.

Propunerea a fost inițiată de senatorii Mircea Cazan și Răducu-George Filipescu (PNL), Cseke Attila (UDMR) și Eugen Teodorovici (PSD).

AGERPRES