Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a comentat, luni, faptul că moneda națională a atins cea mai slabă cotație din 2012 și până în prezent în raport cu euro, precizând că pe cursul de schimb pot exista acțiuni speculative și că nu exclude ipoteza unui atac asupra leului.

„Nu sunt nici bancher, nici economist șef la Banca Națională sau la vreo bancă comercială. Am să vă recomand să citiți declarația guvernatorului BNR săptămâna trecută în legătură cu modul în care a fost manipulat ROBOR-ul în perioada în care a crescut spectaculos. Și dacă o să citiți acea declarație o să vedeți și cum s-a făcut manipularea. Și pe cursul de schimb sunt acțiuni speculative, fără îndoială, care sunt determinate fie de teama unora dintre cei care sunt jucători în piață, fie de cei care încearcă în mod deliberat, ca parte a unei campanii de a afecta imaginea și situația economică, cu astfel de jocuri de culise”, a declarat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Întrebat dacă există un atac asupra monedei naționale, el a admis posibilitatea unei astfel de variante.

„Să știți că poate să fie un atac asupra leului. Și pentru că vorbeam de BNR am să vă readuc aminte că și în 2008 a fost un atac masiv pe leu pe care BNR l-a contracarat și care s-a soldat și cu două măsuri la vremea respectivă: doi traderi de valută de la două bănci importante au fost dați afară din sistemul bancar”, a adăugat Tăriceanu.

În altă ordine de idei, întrebat cum vede faptul că principalii datornici la plata contribuțiilor pentru angajați sunt companii ale statului, Tăriceanu a replicat că acest lucru nu reprezintă o surpriză, ci doar o confirmarea a faptului că „multe dintre societățile de stat își ascund pierderile prin eludarea plății contribuțiilor la diferite bugete”. Pe de altă parte, Tăriceanu a precizat că această caracteristică nu este una „exclusivă” a companiilor de stat, deoarece există și companii private care procedează în acest fel.

„Prin actualul pachet de legi de reformă fiscală există obligația și, bineînțeles, consecințele, care sunt penale, pentru nevărsarea acestor contribuții la buget, pentru că dacă stați să vă gândiți contribuțiile sunt reținute angajaților, dar nu sunt vărsate la buget. Deci, așa cum vi s-a transmis și de către Executiv, reforma fiscală urmărește și corectarea acestei mari anomalii care a funcționat în ultimii mulți ani, aș spune, în România”, a precizat el.

Totodată, Tăriceanu a subliniat faptul că modificările aduse Codului Fiscal nu vizează o anumită categorie.

„Nu au aplicabilitate în privința unei categorii, că e vorba de mediul privat sau cel unde este acționar majoritar statul. E vorba de comportamentul tuturor operatorilor economici din piață, de corectarea acestui comportament”, a spus președintele Senatului.

De asemenea, Tăriceanu a apreciat că este necesară o „decăpușare a întreprinderilor de stat”, în contextul în care multe dintre acestea au contracte cu o serie de furnizori de servicii și lucrări privați.

„Toate firmele private fac profit, pierderile sunt pe umerii întreprinderii de stat. Asta e o rețetă veche care s-a aplicat de 25 de ani în România. În momentul în care vine cineva care ia taurul de coarne la o întreprindere de stat și face curățenie în privința furnizorilor, a ceea ce se numesc input-uri și ieșiri, să vedeți că se poate pune compania pe linia de plutire, fără neapărat să fie nevoie de a face disponibilizări”, a declarat președintele Senatului.

Întrebat dacă formațiunea pe care o conduce susține o reorganizare sau redimensionare a aparatului bugetar, Tăriceanu a replicat că, „ținând cont de tendința naturală a aparatului birocratic de a se extinde”, din când în când este necesară o „privire atentă” asupra situației acestuia.

„Cu câteva săptămâni în urmă am spus că este necesară o trecere în revistă, o analiză a cheltuielilor generale ale statului, în așa fel încât să nu lăsăm lucrurile să evolueze în sensul negativ, sub ochii noștri. Deci, cred că este nevoie la nivelul Guvernului, în special, dar și al celorlalte instituții, să își facă propriile analize în acest sens, pentru a limita cheltuielile administrative ale fiecărei instituții”, a declarat Tăriceanu.

AGERPRES