Negociere cu sufletul la gură
Cuvintele
mă vând la alba neagra
niciodată nu înțeleg
sufletul
care mă separă de tine
ca și cum
de sub paharul ridicat
iese altceva decât
moartea
Poem prefabricat
În carul cu boi
de pe peretele crâșmei
(îmbibat
cu mirosul vopselei în ulei
și a felurilor de mâncare
servite)
stătea un țăran și o țărancă
ea adormită în nodul de la basma
el privind îngrijorat
brazda câmpului
întoarsă pe dos
(ca un stomac agresat de grăsimi
și otrăvuri)
în așteptarea sămânței
să îngroape pământul în verde
și mai apoi în auriul grâului
printre fleici, cârnați, mici
caltaboși, tochituri, pastramă
țuici, bere și butoaie de vin
și cafele
Carul cu boi nu avea ce căuta
nici măcar rătăcit
sau rămas dintr-o altă poveste
chiar dacă tot despre țărani este vorba
chiar dacă tot sărăcia
ne scoate din casă
pe ulița Sfinții Voievozi
colț cu Mihail Moxa
la o aruncătură de pârjoală
de sediul USR
acolo unde am scris
acest poem prefabricat
sub formă de refugiu
pentru cei care ajung
mai devreme în literatură.
Iubire cu degetul la gură
Ochiul
mă soarbe din priviri
cum buzele au învățat
să soarbă
zama de găină
cum nările au învățat
să soarbă
mirosul de parfum
discret
al nopții de iubire
degetele
culese din urma mângâierii
sorb în felul lor
senzația de mătase
a trupului tău
prăbușit cu totul
în îmbrățișare
trăim momentul
veșnicei pomeniri
în versiunea
cu degetul la gură
Chiromanție
E toamnă
arsura de sub palmă
Mersul vibrat
de doamnă
Fumul ieșit din armă
un tremurat de geană
Totul în noi se sfarmă
când ne citim în palmă
E toamnă
și mâine va fi iarnă
fum de armă
ținut ascuns în palmă.
ADI CRISTI