Interviu acordat în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES de către Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Gheorghe Bălan.

Întrebare: Recent, la Viena, a avut loc o nouă rundă de negocieri în formatul „5+2”, unde au fost prezentate mai multe rezultate pozitive în procesul de negocieri. Este vorba despre o deschidere, o poziție mai flexibilă a părților implicate sau, după cum menționează unii experți, ar fi vorba despre o cedare din partea autorităților de la Chișinău?

Răspuns: Într-adevăr, constatăm că după mai mulți ani de negocieri, care deseori nu se soldau cu rezultate concrete, la finele acestui an am reușit să obținem cinci decizii importante cu caracter social-economic. Este vorba despre documentele semnate pe 3 și 25 noiembrie curent și care vizează deschiderea podului de la Gura Bâcului-Bâcioc, asigurarea funcționării școlilor moldovenești cu predare în grafia latină, aplicarea apostilei pe actele de studii emise în regiunea transnistreană, realizarea „Mecanismului din 2006” referitor la utilizarea terenurilor agricole, amplasate în raionul Dubăsari, după traseul Tiraspol-Camenca și măsurile de organizare a interacțiunii în sfera telecomunicațiilor.

Toate aceste hotărâri, care sunt menite să îmbunătățească viața cetățenilor, au fost luate datorită unei inițiative venite atât din partea Chișinăului, cât și din partea Tiraspolului, de aceea reiterez că voința politică a venit din ambele părți. Toate deciziile au fost luate în comun și asupra lor s-a lucrat mai mult timp și, în așa fel, au fost soluționate câteva probleme prioritare, care figurau pe agenda negocierilor de mai mulți ani și necesitau o soluționare stringentă. Sperăm că aceste soluții vor reprezenta o bază bună pentru avansarea pas cu pas la realizarea obiectivului central al negocierilor: reglementarea comprehensivă a dosarului transnistrean, cu elaborarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană, bazat pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a statului unitar și indivizibil Republica Moldova.

Î.: Protocolul privind buna funcţionare a școlilor cu predare în grafie latină din regiune presupune micșorarea prețului pentru chirie. Pe lângă acest aspect important, ce alte prevederi conține documentul?

R.: Documentul prevede multiple aspecte pozitive, inclusiv în ceea ce ține de extinderea termenului la contractul de chirie. Astfel, dacă anterior, contractul era semnat pentru un an de zile, acum acesta va fi extins la 10 ani cu posibilitatea prelungirii ulterioare. Plățile pentru serviciile comunale vor fi efectuate identic, indiferent de limba de predare, ceea ce înseamnă că discriminarea la care erau supuse școlile cu predare în grafie latină va fi eliminată. Totodată, anterior, plățile pentru chirie erau exagerate și variau la fiecare instituție de învățământ, astfel încât un liceu putea să achite peste 600 mii de lei/anual, iar altul până la 1,9 mln de lei/anual, deși lipseau condițiile conforme cerințelor procesului educațional.

Astfel, acum, plățile vor fi reduse la un preț minim posibil, iar banii îi vom redirecționa la susținerea acestor școli și la dezvoltarea capacității lor. Prețurile urmează să fie stabilite și incluse în contracte, dar am convenit ca acestea să fie simbolice.

La fel, vom depune eforturi pentru asigurarea școlilor cu sedii noi, în cazul în care există această necesitate, și cu materiale didactice corespunzătoare, bunuri necesare pentru desfășurarea procesului educațional. Este de menționat că prin documentul de referință s-a determinat și opțiunea ca școlile cu predare în grafia latină să poată utiliza loturile de pământ pe care sunt amplasate, iar acest fapt va oferi posibilitatea îmbunătățirii infrastructurii din perimetrul adiacent acestora. O prevedere foarte importantă se referă la asigurarea liberei circulații a profesorilor și elevilor, cu eliminarea barierelor existente în acest sens. În prezent, în Zona de Securitate există opt școli moldovenești cu predare în grafie latină (5 licee și trei gimnazii), care își desfășoară activitatea în baza curriculei educaționale a Republicii Moldova și în care studiază circa 1400 de elevi.

Î.: Alte două subiecte vizează apostilarea diplomelor emise de instituțiile de învățământ din regiunea transnistreană și asigurarea conexiunii telefonice mobile și staționare dintre cele două maluri ale râului Nistru. Există deja un mecanism pentru punerea în aplicare a acestor prevederi? Cât va costa îndeplinirea lor?

R.: Apostilarea diplomelor va oferi posibilitatea tinerilor, care învață în regiunea transnistreană, să-și continue studiile sau activitatea de muncă în străinătate. Prin aplicarea apostilei pe diplomele din regiune se va confirma existența pe teritoriul R. Moldova a unei instituții, se va atesta veridicitatea semnăturii, calitatea în care a acționat semnatarul și se va aprecia autenticitatea ștampilei utilizate pe acest act. Diploma și ștampila vor fi neutre, fără simboluri pseudostatale și va fi eliberată absolvenților/tinerilor din regiune care vor dori să plece în străinătate. Noi nu ducem responsabilitatea de calitatea studiilor, ci doar confirmăm că există persoana care a semnat diploma și o astfel de ștampilă. Ce ține de calitatea studiilor, deja instituțiile de învățământ superior din străinătate vor verifica pregătirea tinerilor. Dacă ne referim la un termen de implementare, aici este necesară modificarea mai multor hotărâri de Guvern, precum și mai multe acțiuni interne de elaborare a unui mecanism de acces la baza de date a absolvenților din regiune pentru colaboratorii din instituțiile moldovenești, care vor verifica veridicitatea datelor oferite. Acest lucru poate dura câteva luni de zile și nu va implica costuri suplimentare.

Dacă vorbim despre conexiunea telefonică, acest proces este unul de lungă durată, care va implica eforturile autorităților, partenerilor de dezvoltare și a operatorilor care prestează aceste servicii. Scopul principal este restabilirea telefoniei fixe dintre maluri și oferirea cadrului legal necesar pentru operatorul din regiune, ca acesta să poate presta și servicii la nivel de telefonie mobilă. Acest proces poate dura mai mult timp, iar costurile suplimentare nu vor fi suportate de către autoritățile naționale, aici riscuri sau pierderi pentru R. Moldova nu există.

Î.: Documentul la care ne referim include și subiectul ce prevede accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole situate după traseul Râbnița-Tiraspol. Este o problemă care durează ani de zile. Cât de reală este soluționarea acesteia la modul practic? A fost stabilită deja perioada când proprietarii vor avea acces la aceste terenuri și vor putea efectua acolo lucrări agricole?

R.: Am convenit ca în decurs de două luni de zile, de la data prezentării setului documentar necesar, proprietarii și fermierii din raionul Dubăsari să obțină accesul la terenurile amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol. Astfel, credem că la începutul lunii februarie a anului viitor, persoanele care au oferit tot setul de acte necesare, vor avea deja acces la acele pământuri. Această problemă nu a fost soluționată de ani de zile, astfel autoritățile achitau, începând cu anul 2014, compensații pentru pierderile suportate de producătorii agricoli, iar pentru perioada anilor 2014-2016 valoarea totală a plăților respective a fost de circa 29 mln de lei. Aceste terenuri reprezintă principala ocupație a forței de muncă din raionul Dubăsari. Astfel, după soluționarea acestui subiect sperăm că persoanele vor avea locuri de muncă, posibilitatea de a prelucra aceste pământuri și va fi restabilit nivelul de trai. Este vorba de circa 6400 ha de pământ, mii de proprietari și zeci de agenți economici, care au achiziționat sau închiriază aceste terenuri. Actele necesare nu vor fi prezentate anual, ci la semnarea contractului. În cazul în care proprietarul se schimbă, documentele urmează a fi înnoite.

Î.: Aveți încrederea că administrația de la Tiraspol nu va torpila realizarea celor convenite? Ce se va întâmpla în cazul în care anumite prevederi incluse în aceste protocoale nu vor fi îndeplinite?

R.: Stând la masa de negocieri trebuie să ai încredere în interlocutor. Fiecare decizie are o perioadă și un mecanism de implementare, astfel, în scurt timp urmează să vedem dacă prevederile incluse în document sunt îndeplinite sau există anumite impedimente în realizarea acestora. Totuși, dacă vor exista dificultăți, există partenerii internaționali, care vor urmări îndeplinirea tuturor acelor angajamente asumate de părți.

Î.: După 25 de ani, a fost redeschis podul dintre localitățile Gura Bâcului și Bâcioc, un eveniment cu o importantă încărcătură simbolică, dar mai ales practică, economică. Totuși există posturi vamale interne, care ar putea crea bariere în plus pentru libera circulație a persoanelor și a mărfurilor. Care este probabilitatea ca acest coridor european să devină unul accesibil și practicabil?

R.: Podul este într-o stare bună și reprezintă cea mai scurtă cale de la Chișinău spre Odesa. Am avut zeci de adresări din partea cetățenilor din localitățile din această zonă pentru a relua circulația pe acest pod, însă, Tiraspolul refuza deschiderea acestuia, cu toate că podul era funcțional. Dacă ne referim la posturile care sunt prezente acolo, atunci numărul de colaboratori, care existau pe teren din partea Chișinăului, a rămas același, însă, cu părere de rău, am stabilit o sporire a numărului de colaboratori din partea reprezentanților structurilor de forță transnistrene. Acest subiect este discutat în cadrul unei comisii și sperăm că vom identifica anumite soluții, întrucât există promisiuni că această trecere să fie simplificată, iar traversarea podului să fie cât mai accesibilă atât pentru cetățeni, cât și pentru agenții economici.

Î.: Pe ce subiecte prioritare din pachetul Berlin+ urmează să vă axați în perioada următoare?

R.: Urmează să analizăm agenda și să stabilim care mai sunt subiectele problematice la care ar fi necesar să atragem atenția, precum ar fi libertatea de circulație și barierele de transportare a bunurilor. Totodată, urmează să ne concentrăm pe subiectul ce se referă la plăcuțele de înmatriculare ale mijloacele de transport din regiunea transnistreană. Suntem în proces de elaborare a unui mecanism care ar permite înregistrarea acestor mijloace de transport și oferirea posibilității ca acestea să circule în alte state cu documente moldovenești și internațional recunoscute. La fel, se lucrează în vederea deschiderii tronsonului feroviar Slobodca-Râbnița pentru aprovizionarea cu combustibil a regiunii transnistrene. Dacă ne referim la dosare penale, de acest subiect se ocupă justiția moldovenească. Putem face o adresare pentru a vedea stadiul la care se află acele cauze, însă toate competențele revin organelor de drept și celor de înfăptuire a justiției. Partea transnistreană își dorește clasarea dosarelor, care, după cum susțin ei, au fost inițiate pe motive politice, și solicitarea lor ar fi ca dosarele intentate pe numele persoanelor care locuiesc în stânga Nistrului, să fie clasate doar pentru acest motiv. Însă, aici toate competențele revin exclusiv procurorilor, judecătorilor de instrucție și ofițerilor de investigații, care, în baza prevederilor legislației în vigoare, decid inițierea, suspendarea sau clasarea unor dosare.

Î.: Ați declarat după Reuniunea de la Viena că ultimele reușite înregistrate în procesul de negocieri ne apropie de pasul cel mai important – stabilirea unui statut special pentru regiune. Ce elemente ar sta la baza acestuia și când ar putea fi aprobat acest statut?

R.: Dacă ne referim la timp, aici este foarte dificil să stabilim o perioadă anumită în care am putea să aprobăm acest statut. Acest subiect ar putea lua mai mult timp. Totuși, noul statut ar trebui să fie unul funcțional, să nu perturbeze stabilitatea socială, economică și politică a țării, să fie menținut vectorul european al R. Moldova și să fie îmbunătățită viața cetățenilor. Este important ca statul reintegrat să fie funcțional și să activeze în interesul populației de pe ambele maluri ale Nistrului. În prezent, partea transnistreană refuză să discute careva aspecte politice, dar anterior am mai avut blocaje la alte subiecte, care am reușit să le depășim, sperăm că și la acest capitol eforturile noastre pentru demararea discuțiilor la subiectul reglementării politice să se încununeze cu succes. Discuțiile urmează să aibă loc cu mediatorii și observatorii ce fac parte din formatul 5+2 și este important ca după identificarea unei soluții să avem și un plan de dezvoltare a statului reintegrat prin păstrarea vectorului european și asigurarea bunăstării populației.