Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în aceeași zi, a prezentat reacția Republicii Moldova pe marginea raportului, salutând constatarea că țara noastră în continuare îndeplinește criteriile, care au stat la baza liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană, și reiterând disponibilitatea autorităților naționale să continue cooperarea cu Comisia Europeană în vederea punerii în aplicare a recomandărilor înaintate .

Prezentând raportul, Dimitris Avramopoulous, Comisarul European pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a subliniat angajamentul Comisiei Europene pentru garantarea regimurilor fără vize țărilor Balcanilor de Vest și Parteneriatului Estic, dar și responsabilitățile atât ale cetățenilor, cât și ale autorităților relevante ale țărilor respective în acest sens. Înaltul oficial a recunoscut eforturile țărilor Balcanilor de Vest și Parteneriatului Estic depuse pentru asigurarea caracterului durabil al progreselor realizate și pentru ca reformele să continue să aducă rezultate concrete, dar totodată a menționat că UE așteaptă consolidarea eforturilor țărilor date, în special în domeniul migrației ilicite, combaterii crimei organizate și corupției.

Mai mult decât atât, în interviul său din aceeași dată pentru Radio Europa Liberă, fiind întrebat despre cazul Republicii Moldova și Ucrainei, Comisarul Avramopoulous a răspuns că, Comisia Europeană nu are intenția de a suspenda regimul fără vize pentru țările în cauză, iar rolul principal în menținerea regimului respectiv aparține cetățenilor ucraineni și moldoveni.

Merită de subliniat faptul că marea majoritate a recomandărilor formulate deja se regăsesc în Agenda de Asociere RM – UE pentru anii 2017 – 2019, care a fost aprobată pe data de 4 august 2017, înainte de publicarea raportului. Cele mai recente evoluții pe palierul implementării recomandărilor respective le constituie extinderea la 7 decembrie 2017 a mandatului Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale asupra mai multor infracțiuni de crimă organizată, adoptarea pe data de 22 decembrie 2017 a noii Legi cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului armonizată la a 4-a Directivă a UE din domeniu, precum și numirea în luna decembrie 2017 a președintelui și vicepreședintelui Autorității Naționale de Integritate.

De asemenea, referindu-se la statistica privind numărul de cazuri de refuz de intrare și ședere ilegală în UE a cetățenilor moldoveni, este important de reținut că, creșterea semnificativă a numărului respectiv în anul 2016 în comparație cu anul 2015 este direct proporțională creșterii numărului total de călătorii ale cetățenilor RM în Spațiul Schengen în aceeași perioadă. Totodată, în termeni procentuali, situația a rămas stabilă, limitându-se la aproximativ 0,3% de cazuri de refuz de intrare și 0,5% de cazuri de ședere ilegală din numărul total de călătorii în Spațiul Schengen. Menționăm faptul că în anul 2017, conform raportului Comisiei Europene, atât numărul cazurilor de ședere ilegală, cât și numărul solicitărilor de azil au fost în scădere.

MAEIE apreciază interesul mijloacelor de informare în masă asupra subiectului dat, mai multe publicații având loc atât imediat după apariţia raportului, cât și la începutul lunii ianuarie 2018, și își exprimă deschiderea pentru oferirea clarificărilor necesare.

Serviciul diplomație publică, comunicare strategică și interacțiune cu presa al MAEIE