Reducerea contribuţiilor afectează pensia de peste ani a generaţiei tinere şi potenţialul de investiţii în economie

Reducerea contribuţiilor afectează pensia de peste ani a generaţiei tinere şi potenţialul de investiţii în economie, chiar dacă arhitectura sistemului a rămas neschimbată în 2018, susţine vicepreşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Andreea Pipernea, într-un comunicat remis luni AGERPRES.

„În ceea ce priveşte rolul social, fondurile de pensii susţin milioane de români în demersul lor de a-şi asigura un trai decent la bătrâneţe, prin completarea pensiei publice şi diversificarea surselor de venit la pensie, ceea ce contribuie la degrevarea bugetului asigurărilor sociale de presiunea dezechilibrelor demografice viitoare. Impactul pozitiv al Pilonului II la nivel economic şi social este însă proporţional cu valoarea activelor pe care le gestionează. Implicit, chiar dacă arhitectura sistemului a rămas neschimbată în 2018, reducerea contribuţiilor afectează pensia de peste ani a generaţiei tinere şi potenţialul de investiţii în economie. Astfel de schimbări este de preferat să fie reversate în următorii ani, stabilitatea şi predictibilitatea legislativă fiind cruciale pentru dezvoltarea sustenabilă viitoare a Pilonului II în România”, a declarat Andreea Pipernea.

Acesta afirmă că Pilonul II a avut rezultate bune în ultimii ani, fondurile de pensii private din România înregistrând o performanţă de top în Europa. Totodată, acestea sunt printre cei mai importanţi investitori instituţionali din economia locală, deţinând aproximativ 20% din acţiunile liber tranzacţionate la Bursa de Valori de la Bucureşti şi circa 7% din datoria publică a României.

APAPR menţionează că, în cel mai recent raport de ţară privind evoluţia economică a României, Comisia Europeană critică ferm reducerea contribuţiei virate Pilonului II, despre care afirmă că a fost „motivată de probleme fiscale pe termen scurt, fără legătură cu performanţa bună a fondurilor de pensii private” şi că „este de natură să afecteze sistemul de pensii în general şi piaţa de capital a României”.

„Guvernul României a revenit parţial asupra reformei din 2008 prin care a introdus un sistem de pensii multi-pilon. Această reformă prevede faptul că o parte din contribuţia de asigurări sociale de stat este virată unor fonduri de pensii administrate privat, bazate pe conturi individuale, de tip contribuţii-definite (Pilonul II de pensii). Potrivit legislaţiei, cota de contribuţie virată Pilonului II trebuia să crească treptat la 6% din salariul brut. Cu toate acestea, în 2016, nivelul contribuţiei a fost majorat de Guvern la doar 5,1% (în loc de 5,5%), iar în 2017 acest nivel a fost menţinut. În noiembrie 2017, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care taie această contribuţie la 3,75% din salariile brute începând cu anul 2018. Această modificare va reduce deficitul bugetar pe termen scurt, însă acest avantaj fiscal se va disipa pe termen lung, pe măsură ce contribuţiile nevirate Pilonului II înseamnă o creştere a obligaţiilor statului de a plăti pensii publice în viitor. De asemenea, această modificare va duce la reducerea gradului de diversificare a venitului românilor la vârsta pensionării. În acelaşi timp, măsura ar putea avea implicaţii negative asupra pieţelor financiare”, se spune în Raportul Comisiei.

De asemenea, în Raport se precizează că această recentă reducere a contribuţiei virate Pilonului II a fost cauzată de probleme fiscale pe termen scurt şi nicidecum de performanţa financiară a fondurilor de pensii private. Situaţia financiară şi modul de funcţionare a fondurilor de pensii nu au ridicat probleme sau semne de îngrijorare.

„Potrivit datelor OECD, fondurile de pensii private din România s-au situat printre cele mai performante fonduri de pensii din noile state membre UE în anul 2016, împreună cu fondurile similare din Polonia şi Croaţia. Randamentul net real al Pilonului II din România a fost de circa 5% în 2016, mai ridicat decât media randamentelor din sistemele similare ale statelor membre din Europa Centrală şi de Est, care a fost de 3,4%. Această modificare adusă Pilonului II este de natură să afecteze sustenabilitatea sistemului de pensii în general, dar şi piaţa de capital a României, (…) întrucât fondurile de pensii deţin participaţii crescute în câteva dintre cele mai mari companii listate pe Bursa de Valori de la Bucureşti”, afirmă experţii Comisiei Europene, în cadrul raportului anual de ţară privind România, publicat la mijlocul lunii martie 2018.

Conform APAPR, analiza Comisiei Europene confirmă atât concluziile altor instituţii internaţionale prestigioase (OECD, FMI, PensionsEurope, BetterFinance şi altele), cât şi observaţiile formulate de-a lungul timpului de către numeroşi analişti/experţi locali. Potrivit acestora, fondurile de pensii private de Pilon II din România au fost în cei 10 ani de la lansare printre instituţiile financiare cele mai performanţe atât din România, cât şi din Europa, iar afectarea lor prin reducerea contribuţiei sau alte măsuri negative pune probleme suplimentare sistemului de pensii, în loc să îmbunătăţească situaţia. În acelaşi timp, pieţele financiare – mai ales Bursa de la Bucureşti – vor avea de suferit de pe urma afectării Pilonului II, care este deja printre cei mai mari şi serioşi investitori instituţionali de pe piaţa locală de capital.

„În acest context, APAPR reiterează faptul că doar menţinerea legislaţiei şi arhitecturii actuale a Pilonului II, fără alte modificări, este singura soluţie potrivită pentru generaţia actuală de români activi, care au aşteptări foarte ridicate de la sistemul de pensii”, se mai spune în comunicat. AGERPRES