Breaking News

Kelemen Hunor considera că decizia CCR privind Liceul Romano-Catolic reprezintă un mesaj ”extrem de dur” către comunitatea maghiară

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, luni, că decizia CCR privind Liceul Romano-Catolic reprezintă un mesaj ”extrem de dur” către comunitatea maghiară, că nu are dreptul la o şcoală, afirmând că ”România nu este stat model în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale”.

”Comunitatea aşteaptă aplicarea drepturilor consfinţite prin Constituţie, dacă nu se poate prin autoritatea locală şi s-a demonstrat că nu se poate, de la Guvern, de la Parlament. Este un mesaj extrem, extrem de dur în 2018 din partea Curţii Constituţională, instituţie fundamentală a unui stat de drept către o minoritate, către comunitatea maghiară, către elevi, către copii, către părinţi care spune că nu aveţi dreptul să aveţi o şcoală. Nici Parlamentul, nici autorităţile locale nu au reuşit să înfiinţeze o astfel de şcoală. În rest, sunt poveşti de adormit copii. Eu respect decizia CCR de fiecare dată, când îmi place şi când nu-mi place, dar nu pot să accept aceste argumente şi modul în care au fost prezentate de preşedintele Curţii constituţionale. Ne vom întâlni cu reprezentanţii Bisericii catolice şi cu reprezentanţii părinţilor, vom vedea care este următorul pas după ce va apărea şi motivarea Curţii Constituţionale”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

El a lansat acuzaţii şi către PNL şi PMP: ”Încă o dată, PNL şi PMP au arătat faţa adevărată a partidelor respective.au arătat faţa adevărată a partidelor respective. Şi CCR a demonstrat, încă o dată, că România nu este stat model în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale. Într-un stat model nu se iau o astfel de decizii, nici măcar nu ar fi trebuit să ajungem la CCR fiind vorba despre o şcoală, despre o instituţie în care se predă limba maternă. Şi această minoritate are nevoie de elite, fără şcoli nu ai cum să produci elite. Dl. Dorneanu şi instituţia pe care o conduce transmite că voi nu aveţi voie să aveţi şcoli”.

El a mai spus că autorităţile locale au decis înfiinţarea liceului, dar secretarul primăriei nu a semnat deciziile.

”S-a înfiinţat o dată, după aceea, anul trecut au fost trei-patru hotărâri votate cu majoritate, dar niciuna nu a fost semnată de secretarul primăriei şi directorul care răspunde de şcoli. Dacă ei nu semnează acea hotărâre poate fi atacată în Contenciosul administrativ. Aşa s-a întâmplat, aşa a fost de fiecare dată. Nu poţi să ieşi din acest cerc vicios dacă mergi permanent la autoritatea locală ai majoritate acolo şi după aceea te trezeşti la tribunal de unii care ar trebui să meargă la psihiatrie, nu la tribunal şi atunci nu ai cum să ieşi din acest cerc vicios. De aceea am spus că Parlamentul este cel care legiferează, este forul suprem de la care oamenii aşteaptă chestiuni care nu pot fi rezolvate în altă parte. Mă întreb şi eu: ce mai rămâne pentru această comunitate dacă nici autoritatea locală, nici Guvernul, nici Parlamentul nu sunt în stare nu pot şi CCR respinge şi această variantă, să înfiinţeze o şcoală? Ce rămâne de făcut? Vom discuta cu părinţii şi cu biserica catolică, vom lua o decizie dar acum nu ştiu care. Oricum trebuie să căutăm o ieşire din această situaţie fiindcă nu o lăsăm comunitatea fără şcoală”, a conchis liderul UDMR.

În plus, Kelemen Hunor a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că CCR a transmis prin decizia luată faptul că ”degeaba ai drepturi pe hârtie, pentru că în practică nu vor fi aplicate niciodată”.

”Decizia CCR este una pe care nu pot să o înţeleg şi nu pot să o explic în niciun fel. O accept, pentru că deciziile CCR le acceptăm, dar este o decizie ruşinoasă. Ca instituţie fundamentală a statului de drept să spui că o comunitate nu poate folosi dreptul consacrat în Constituţie, adică nu poate înfiinţa o şcoală, înseamnă că transmiţi mesajul că degeaba ai drepturi pe hârtie, pentru că în practică nu vor fi aplicate niciodată. Noi am încercat să mergem pe varianta autorităţilor locale, după care am încercat modificarea legii, apoi am redactat un proiect de lege, iar acum ne trezim că nu există variante valabile în România anului 2018. Este un mesaj al CCR extrem de prost, un mesaj umilitor pentru Biserica Romano-Catolică, pentru părinţi şi copii, un mesaj extrem de dur către comunitatea locală, către comunitatea maghiară”, a spus Kelemen.

Acesta s-a întrebat dacă România, în aceste condiţii, mai poate spune vreodată că este un model în ceea ce priveşte aplicarea şi respectarea drepturilor minorităţilor naţionale.

”Răspunsul este <nu> şi ar trebui să spunem că am minţit de fiecare dată, dimineaţă, ziua, seara şi noaptea când am susţinut aşa ceva. (…) Vom aştepta motivarea deciziei CCR şi vom hotărî împreună cu biserica, cu comunitatea maghiară din Târgu Mureş. Nu ne vom lăsa şi vom căuta o soluţie”, a spus liderul UDMR.

Kelemen a susţinut că este absolut halucinant modul în care Valer Dorneanu a susţinut această decizie, spunând că este o lege cu caracter individual pentru o personalitate juridică.

”Dar toate universităţile sunt înfiinţate prin lege, tot personalitate juridică au o mulţime de instituţii, care aşa au fost înfiinţate. Din acest punct de vedere, dacă în Constituţie există acest drept şi autoritatea locală nu este în stare să asigure aplicarea şi respectarea legii, atunci trebuie să ai posibilitatea să te adresezi mai departe cuiva. Şi cui te poţi adresa dacă nu Parlamentului, altă instituţie decizională care dă legi şi acte normative nu există. Poţi să mergi la Guvern şi la Parlament, atât. Or această instituţie, CCR, condusă de Dorneanu, spune că, de fapt, în această ţară poţi avea drepturi pe hârtie, în Constituţie, dar niciodată nu le vei pune în practică”, a conchis Kelemen Hunor.

Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II este neconstituţională deoarece încalcă separaţia puterilor în stat, se arată într-un comunicat CCR.

„Dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, preuniversitare, aparţine autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrative, şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii. În cadrul controlului, Curtea nu a analizat legea criticată prin raportare la dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă şi nici oportunitatea înfiinţării unităţii de învăţământ, ci, constatând că legea criticată dispune cu privire la înfiinţarea unei persoane juridice, deci având caracter individual, Curtea a reţinut încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat”, se arată în motivarea Curţii.

Sesizarea formulată de un număr de 66 de deputaţi, aparţinând grupurilor parlamentare al PNL şi PMP, a vizat neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc din Târgu Mureş.