Volumul creditelor restante s-a redus în noiembrie cu 21,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 26,8 miliarde lei, şi cu 0,5% faţă de octombrie, ajungând la nivelul minim în ultimii doi ani şi jumătate, după ce a scăzut şapte luni consecutiv, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. În octombrie, restanţele la credite se situau la 26,96 miliarde lei, iar în noiembrie anul trecut erau de 34,08 miliarde lei.În definiţia BNR, creditele restante se referă doar la principal şi nu includ poziţii extrabilanţiere. Sunt considerate restante creditele care, în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se efectuează raportarea, înregistrează întârzieri la plată de cel puţin o zi.Raportat la finalul anului trecut, volumul restanţelor s-a redus cu 18%. Nivelul creditelor restante a coborât treptat şapte luni consecutiv până în noiembrie incusiv, cu un ritm lunar de 0,5%, în timp ce rata restanţelor a ajuns la 12,43%.”Această evoluţie a fost determinată de declinul ratei restanţelor la credite pe segmentul RON, de la 11,8% în octombrie la 11,6% în noiembrie. Pe de altă parte, pe segmentul creditelor în valută rata restanţelor a crescut uşor, de la 13% în octombrie la 13,1% în noiembrie. Totodată, statisticile BNR indică stagnarea ponderii depozitelor în RON în totalul depozitelor la 63% în noiembrie (din care 32,9% la vedere, pondere în uşoară urcare de la 32,6% în octombrie)”, se arată într-o analiză a Băncii Transilvania semnată de senior economistul Andrei Rădulescu.Depozitele în valută, care reprezintă 37% din totalul economiilor, înregistrează o creştere mai mare a ponderii celor la vedere, de la 28,4% în octombrie la 29,2% în noiembrie.Ponderea depozitelor pe termen lung în totalul economiilor, însumând valuta şi moneda naţională, s-a diminuat de la 69% la 68.5%, pe fondul declinului ratelor de dobândă, care determină populaţia şi companiile să se orienteze spre alte instrumente financiare ori către consum.”Statisticile băncii centrale confirmă continuarea procesului de refacere, consolidare şi însănătoşire a sectorului bancar, puternic afectat de valurile Marii Recesiuni. Cu toate acestea, atragem atenţia cu privire la faptul că, după intensificarea determinată de recomandarea băncii centrale (în primăvara acestui an), în perioada recentă se notează o temperare a procesului de curăţenie a activelor din sectorul bancar (ritmul lunar de scădere a restanţelor la credite s-a atenuat la doar 0.53% în noiembrie)”, se spune în analiză.Rădulescu se aşteaptă în continuare la scăderea ratei restanţelor la credite şi a ratei creditelor neperformante, pentru consolidarea sistemului bancar şi relansarea creditării şi investiţiilor în economie.”Conform scenariului central de previziune actualizat recent creditul neguvernamental total ar putea creşte cu 2,1% an/an în 2015 şi cu 5,1% an/an în 2016. Acest scenariu este susţinut de deciziile recente şi perspectiva politicii monetare (în România, dar şi în Zona Euro), cu impact pentru nivelul costurilor de finanţare (la minime istorice), premisele de relansare a investiţiilor publice şi de majorare a veniturilor populaţiei, dar şi perspectiva lansării unui nou model de business în sectorul bancar”, concluzionează analiza BT.