Breaking News

NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE

 

A început să fie stricată jucăria DNA de a inventa dosare, de a aresta preventiv după bunul plac al trinomului (SRI-DNA-ICCJ) pe cei care au demonstrat că sunt incomozii ”statului paralel”. Unul dintre cele mai căutate Sălașe Negre ale Codului Penal era cel al abuzului în serviciu. Marea majoritate a dosarelor inventate de DNA, după acelea ale incompatibilităților (livrate de ANI,) a cărei victimă a căzut și Klaus Iohannis la vremea în care acesta era primarul Sibiului, aveau ca infracțiune regizată abuzul în serviciu. Modificarea Codului Penal, după cum a solicitat CCR, a dat cu barda peste bărbăția celor de la DNA, retezându-le îmburicarea, punându-i în rândul celor care vor fi obligați (cu nume și prenume) să dea, la rândul lor, explicații pentru ”trecutul lor glorios”, precum și pentru ce au de gând să facă în viitorul apropiat, care nu prea le dă semne că ar mai putea fi luminos, pentru practicile lor scoase în cele din urmă la iveală, așa cum mai ies, din când în când, mizeriile la suprafață.
Marea grijă a celor care stau rânduiți și încordați, transfigurați și bulbucați, este posibila scăparea a boilor în lanul de lucernă, trecerea prin copitele animalelor a legii penale, care ar trebui să ne apere de hoți, de tâlhari, de criminali, de tot ce are țara asta mai rău și mai periculos de dat, cum alții dau ceea ce știu ei mai bine să facă, frumusețea, forța, valoarea conștiinței naționale.
Repararea Codului Penal, după cum avea să ceară CCR, dar și organismele internaționale cum ar fi Comisia de la Veneția, este prioritatea numărul zero a actualei guvernări și nu mai poate fi imaginată funcționarea reală a democrației în spatele lozincilor de azi, care împarte țara în două tabere: ”în smintiți și în mișei”.

Iată care sunt modificările pe care Comisia Iordache le-a făcut la Codul Penal, și mai ales la articolul privind abuzul în serviciu:
”Redefinirea abuzului în serviciu a fost, de departe, cea mai importantă modificare, prin care o largă serie de fapte de abuz în serviciu ar urma să fie dezincriminate. Adică vorbim de abuz în serviciu dacă fapta a fost făcută ”în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit”. Concret, dacă un primar acordă un contract unei firme care nu aparține unei rude de grad II sau afin, ci unui prieten de familie sau unei rude îndepărtate, fapta nu mai este abuz în serviciu.”
O astfel de logică vine și se ține cu dinții de o infracțiune pe care Codul Penal o tratează în corpul infracțiunilor adiacente, de genul darea și luarea de mită, de exemplu și care nu se regăsesc în nici un cod penal al țărilor din vest, de acolo de unde vine lumina democrației.
”Mai mult, dispozițiile articolului privind abuzul în serviciu nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern.
Neglijența în serviciu a fost abordată. Concret, vorbim de fapte de care funcționarii sunt exceptați. Spre exemplu, dacă întocmesc greșit contracte sau dacă documentația nu este corespunzătoare, acești nu mai răspund în fața legii.
S-au redus termenele de prescripție pentru infracțiuni.
Confiscarea extinsă a fost redefinită.
Favorizarea făptuitorului nu se pedepsește nici dacă este săvârșită de un afin până la gradul doi (cumnați, socrii). Până acum era vorba doar de membri de familie. Totodată, emiterea de acte normative nu constituie infracțiune de favorizare a făptuitorului.
A fost redefinit și grupul infracțional organizat, astfel încât  nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate
Dacă un funcționar public se referă la un suspect ca și cum ar fi deja condamnat va fi condamnat cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. Dacă fapta este săvârșită de un magistrat sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa se majorează cu jumătate.
Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia
Este considerat trafic de influență doar dacă infracțiunea vizează „foloase materiale”, nu „foloase”, așa cum este acum.
Aceste amendări ale actualei formule a Codului Penal vin să simplifice și să stopeze abuzurile pe care organele de anchetă și le-au permis să le facă, ignorând legea, încălcând legea, modificam legea cu tot felul de protocoale, care mai de care mai secrete și mai greu de declasificat.
Avem nevoie ca legea să fie aceeași și pentru infractori și pentru anchetatori, pentru că, nu-i așa, nimeni nu este mai presus de lege.
ADI CRISTI