24 DE ORE DIN 24

”După bucurie vine supărare!”Franța ajunge pentru a doua oară în 20 de ani campioană mondială la fotbal. A fost o finală de nota 10. Adversara ei, naționala Croației, a fost de asemenea pe măsura titlului Mondial pus în joc.  La meci au asistat Vladimir Putin, președintele Federație Ruse, Emmanuel Macron, președintele Franței și Kolinda Grabar-Kitarović, președintele Croației. A fost unul dintre cele mai reușit campionate mondiale din istoria acestei competiţii, organizat impecabil, fără reproș. De asemenea, meciurile au fost de o calitate excepțională, oferind spectacolului sportiv exclusivitate. Ceea ce au obținut rușii, ca beneficiu, de pe urma Campionatului Mondial de Fotbal, ediția 2018, este cu prisosință o valoare greu de neglijat, atâta timp cât rușii au căpătat în direct respectul lumii întregi. O întreagă planetă a descoperit latură ascunsă sau inexistentă, pentru unii, a acestui popor din estul Europei, cunoscut mai mult în plan politic ca fiind cultivatorul metodelor experimentale pe scară largă ale ravagiilor regimului comunist. De această data, Vladimir Putin a demonstrat forța altruismului acestui popor, este adevărat, vizibil doar prin acțiunile lui rapace, dure, fără menajamente.

Timp de o lună Moscova a adunat lumea la ea acasă, oferindu-le una dintre cele mai pretențioase ospitalități, surprinzătoare prin căldură și mai ales prin firescul gestului prietenesc. Spectatorii ruși au acceptat ușor că încă au o echipă de fotbal care poate fi învinsă, dar care a ajuns până în fața sferturilor de finală, în rândul primelor opt echipe ale lumii. Chiar dacă o astfel de performanță nu este una maximă, au avut decența și răbdarea de a aplauda pe învingători, păstrând spectacolul sportive în afara orgoliilor rănite.

Începând cu faza optimilor de finală, în momentul în care echipele aveau de disputat meciuri eliminatorii, de apreciat a fost și prezența în tribunele oficiale ale stadioanelor  a conducătorilor țărilor participante, suplimentând interesul public cu acela oficial al   conducătorilor care au înţeles că sutele de mii de spectatori, că milioanele de telespectatori reprezintă un potenţial de interes ce nu trebuie neglijat.

Președintele Croației, frumoasa Kolinda Grabar-Kitarović, a sporit notorietatea naționalei țării sale la capitolul simpatie generală, prin atitudine și dezinvoltură, ceea ce a fost un moment decisiv, câștigător în cele din urmă, pentru relațiile politice, ce au în desfășurarea lor un alt teritoriu, mult mai tern, mult mai glaciar. A venit această dezinvoltă conductoare a poporului croat, la rândul său un popor demn, luptător, greu de învins, și a speculat la maxim evenimentul mondial al balonului rotund, începând cu summitul NATO, acolo unde nu a ezitat să-i îmbrace pe conducătorii lumii în tricourile naționalei Croate! Nu a ezitat să posteze în spațiul online fotografii cu această amazoană în costum de baie și nici să meargă înaintea finale în vestiarul Croației, pentru a-și îmbrățișa jucătorii, surprinşi în chiloți, cu bustul gol, șocați de gest și mai ales de întâmplare.

Totul se va deconta în ceea ce înseamnă dezghețare a comunicării, eliberarea unor canale colmatate, ”de la inimă la inimă” și mai puțin de la ”un anume interes la un alt interes”. Așa de mare a ajuns să fie prietenia între popoare (Franța și Croația) încât Emmanuel Macron a uitat că o ține de mână galant pe Kolinda Grabar-Kitarović, mergând așa cu ea pe podiumul de premiere montat pe terenul de fotbal.

Moscova a dat de știre că rușii pot să aibă și acea față umană care te face să-ți aduci aminte de marii ei oameni de cultură, de marii ei performeri sportive, de oamenii de știință datorită cărora lumea s-a ambiționat să fie într-o continua întrecere…

Ceea ce ne lipsește nouă, pământenilor, pentru a avea garanția că putem trăi fericiți până la adânci bătrânețe este constanța unor astfel de întâmplări. Să ne țină în permanentă și nu să ne întâlnim doar o data la patru ani, la Moscova sau în altă capitală a lumii. Urmează Qatar, în 2022. Dar până atunci, de ce să așteptăm? De ce să evadăm din nou în violență?
Francezii adunați, în ziua finale, pe Champs Elise, într-un număr impresionant  de peste două milioane de oameni bucuroși, fericiți și mândri că sunt francezi, nu au rezistat decât câteva ore, după care au trebuit să-și aducă aminte de violență, atacând forțele de ordine, distrugând terasele la care tot ei au stat și au văzut finala Campionatului Mondial de Fotbal, în urma căreia echipa lor favorită, a ajuns campioană mondială! Un lucru greu de înțeles. Ai fost primit în casă, te-a bucurat Victoria și, mai apoi, distrugi totul în cale. Oare ce de? Atunci când acești dezarticulați ai civilizației timpului nostru vor știi să-și răspundă sincer la întrebare, atunci și politicienii vor avea un răspuns similar la nedumerirea: De ce Vladimir Putin și Donald Trump, de exemplu, nu știu să fie binevoitori, calmi, prietenoși 24 de ore din 24?

ADI CRISTI