Prim-ministrul Pavel Filip le-a cerut  autorităților din domeniul exportului, în cadrul unei ședințe de lucru, să identifice soluții pentru diversificarea destinațiilor de export pentru produsele moldovenești, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.

În cadrul ședinței de lucru a fost analizată situația actuală privind valorificarea piețelor de export pentru produsele agroalimentare autohtone în baza celor patru acorduri de comerț liber ale Republicii Moldova, Zonă de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare cu Uniunea Europeană (DCFTA), Comunitatea Statelor Independente (CSI), Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA) și Acordul de Comerț Liber cu Republica Turcia. Cele mai multe produse moldovenești ajung, în prezent, pe piața Uniunii Europene (67,9% din totalul de exporturi raportat la perioada ianuarie – mai 2018, conform datelor Biroului Național de Statistică), cu creșteri mari inclusiv pe piețele din Elveția, Germania, Italia, Portugalia, România, Ucraina și Serbia, potrivit datelor citate. Penetrarea a noi piețe de desfacere se observă în cazul fructelor și legumelor proaspete, care se livrează anual în circa 80 de țări. În anul curent, de exemplu, se planifică exportul merelor și prunelor pe noi piețe: Israel, India și Canada. De asemenea, conservele din fructe și legume au ajuns în acest an în noi destinații – Japonia, Mongolia, Qatar, Afganistan și Bulgaria, iar vinurile pe piața Austriei, Danemarcei, Suediei, Mexicului, Vietnamului și Albaniei.

La ședință s-a discutat și despre o eventuală majorare a cotelor pentru produsele pentru care există capacitate de export și care sunt solicitate pe piața europeană, în special, cereale și fructe. Prim-ministrul Pavel Filip a menționat că diversificarea piețelor de desfacere preocupă producătorii agricoli, așa cum a reieșit din desele întâlniri pe care le-a organizat cu aceștia și că, pe lângă tradiționalele piețe, Uniunea Europeană și CSI, Republica Moldova trebuie să valorifice și alte piețe atractive precum India, China, Japonia, SUA, Canada, Egipt, precum și țările din Golful Persic: „Există și un potențial mare de atragere a investițiilor din această regiune. Pe lângă investiții, agenții economici din aceste state asigură și exportul produselor în țările de origine”.

În cadrul ședinței de lucru s-a discutat și despre necesitatea de valorificare a cotelor disponibile pentru exportul de produse de origine animalieră. Prim-ministrul a solicitat Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor un plan de acțiuni pentru acreditarea laboratorului ce va permite certificarea la standarde internaționale a acestor produse animaliere.

„Accentul trebuie pus pe exportul produselor cu valoare adăugată înaltă. Trebuie să avem o viziune foarte clară asupra agriculturii, să punem accent pe o agricultură performantă și pe industriile cu valoare adăugată înaltă. Să analizăm barierele spre pe piețele de desfacere pe care vrem să accedem, să fim mai insistenți, să alegem nișe libere și să facem tranziția spre alte piețe interesante”, a concluzionat prim-ministrul Pavel Filip.