24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Ritmul mai redus de creştere a productivităţii din ultimii ani reflectă încetinirea reformelor structurale în România, existând încă multe sectoare de afaceri în care sunt necesare reforme urgente, în condiţiile în care aderarea la Uniunea Europeană nu mai reprezintă un imbold pentru reforme, aşa cum era în urmă cu 15 ani, a afirmat luni Suma Chakrabarti, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), într-o prelegere susţinută la Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE).
Evenimentul face parte dintr-o serie de întâlniri pe care Suma Chakrabarti le va avea în timpul vizitei sale în România, prilejuită de participarea la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări – un proiect European lansat în anul 2016 pentru consolidarea cooperării în domenii precum schimburile comerciale, infrastructura sau energia între 12 ţări cu deschidere la Marea Adriatică, Marea Baltică şi Marea Neagră.
Banca Mondială şi BERD au efectuat un studiu privind Mediul de Afaceri şi Performanţa Întreprinderilor (BEEPS) în rândul managerilor de top din 15.500 de companii din cele 29 de ţări în care activează BERD, iar în cazul României, principalele obstacole pentru mediul de afaceri sunt legate de sistemul de taxare, corupţia şi economia subterană. „Crearea unui mediu mai benefic pentru firme va ajuta cu certitudine sporirea productivităţii lor”, consideră Suma Chakrabarti, Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Deocamdată, România are multe firme productive. De asemenea, are şi multe companii neproductive, mai multe chiar decât în alte noi state membre ale UE, în afară de Germania. Pentru sporirea productivităţii şi atragerea de noi investiţii, sunt necesare mai multe inovaţii, calificări profesionale mai bune şi o reformă rapidă a politicii, ca răspuns la schimbarea mediului economic, susţine oficialul BERD.
Acesta a explicat că tranziţia spre grupul ţărilor cu venituri medii se referă în mare măsură la schimbarea politicii, de la importarea şi imitarea tehnologiilor existente la dezvoltarea de noi produse şi servicii, cu alte cuvinte, inovaţia.
În acest domeniu, România are deja avantaje majore, apreciază Suma Chakrabarti, având un sector IT care se dezvoltă rapid şi conexiuni la Internet bine dezvoltate, care permit ţării să fie una din principalele destinaţii de outsourcing din Europa.
Cu toate acestea, cheltuielile de cercetare-dezvoltare (R&D) sunt printre cele mai scăzute din UE iar tehnologia înaltă reprezintă o cotă modestă din totalul exporturilor României. De aceea, România are nevoie de investiţii în calificarea angajaţilor, vitale pentru menţinerea competitivităţii ţării, în condiţiile în care salariile continuă să crească.
Iar îmbunătăţirea calificării nu este necesară doar pentru cei cu studii superioare ci şi pentru a-i ajuta pe angajaţii mai vârstnici să facă provocărilor, declară preşedintele BERD.
Acesta observă că în România dispar locurile de muncă unde sunt necesare calificări medii, fiind înlocuite cu slujbe pentru persoane necalificate sau cu unele pentru cei cu studii superioare.
Această tendinţă va accelera deoarece veniturile românilor sunt în creştere şi transformările tehnologice sunt în desfăşurare.
Gestionarea problemelor apărute în urma sporirii inegalităţii va trebui să fie o prioritate pentru autorităţi, nu în ultimul rând prin întărirea mecanismelor de protecţie socială, consideră Suma Chakrabarti.
Acesta a afirmat că prin proiectele BERD se livrează o creştere sustenabilă şi incluzivă, prin investiţii în infrastructură, îmbunătăţirea competenţelor angajaţilor, sprijinirea inovaţiilor şi găsirea de noi surse de finanţare.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu. BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituţionali din România, cu investiţii de aproape opt miliarde euro în peste 400 de proiecte. AGERPRES
