„Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit”, prevede modificarea adusă articolului 4, de unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul PSD, Mircea Drăghici.

Termenul iniţial, în forma proiectul înregistrat la Senat în care te puteai adresa instanţelor era de şase luni.

Senatorul USR, George Dîrcă, membru în Comisia juridică, a susţinut că termenul de trei ani este unul „foarte generos pentru o revizuire”.

De asemenea, o altă modificare adusă propunerii legislative se referă la revizuirea documentului.

„Cauzele în care ai fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la articolul 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei Instanţe care a soluţionat fondul cauzei”, prevede articolul 5.

Comisia Juridică a Senatului a adoptat, în şedinţa de luni, iniţiativa legislativă cu amendamente cu patru voturi „pentru” şi două „împotrivă”. Astfel, propunerea legislativă ar putea intra pe ordinea de zi pentru dezbatere şi vot în plenul de luni al Senatului.

Pe 29 iunie, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea şi deputatul Mircea Gheorghe Drăghici au depus pentru dezbatere şi adoptare propunerea legislativă pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei.

Proiectul a fost înregistrat în procedură de urgenţă, Senatul fiind prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

Despre această iniţiativă legislativă, senatorul PMP Traian Băsescu spunea, joia trecută, că în proiectul de lege care prevede declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 ar trebui inclus un articol prin care să fie desecretizate cele 322 de acţiuni comune ale SRI şi instituţiior din Justiţie, despre care a vorbit directorul Serviciului, Eduard Hellvig.

„Ştiţi când e esenţial, şi aici Manda va da măsura valorii lui, Hellvig a recunoscut că au fost 322 de planuri de acţiune comune făcute în baza protocolului cu oameni care au fost condamnaţi. Sunt 322 de dosare. Dar acele dosare trebuie redeschise. E obligatoriu, pentru că altfel avem 322 de dosare care sunt măsluite. Le-a cerut Comisia SRI şi aşa cum se dă lege pentru desecretizatea CSAT 17/2005 să mai adauge un articol să se desecretizeze cele 322 de planuri comune de acţiune. Hellvig a spus că le desecretizează şi le predă Comisiei SRI”, a afirmat Traian Băsescu la postul B1 TV.

MEDIAFAX