Băsescu: Am introdus un amendament care să-l sprijine pe domnul Hellvig în a desecretiza măcar planurile în legătură cu DNA

Senatorul Traian Băsescu şi-a exprimat, luni, satisfacţia după ce plenul a adoptat proiectul de act normativ privind declasificarea unor documente, care include şi amendamentul său privind desecretizarea planurilor comune de acţiune ale SRI care au vizat sfera penală şi care au legătură cu DNA.

„Mă bucur că a fost acceptat şi amendamentul pe care eu l-am propus, ca toate planurile comune de acţiune să fie desecretizate şi puse la dispoziţia publicului exact pentru că acest lucru va fi de natură a clarifica în ce măsură au fost instituţii care s-au implicat în Justiţie în mod nelegitim. Aş mai aduce un argument pentru care nu văd de ce unii colegi se opun. Probabil au mari interese în protejarea acestor secrete. La Comisia SRI, condusă de domnul Manda, însuşi preşedintele SRI a spus că există 322 de planuri comune de acţiune, iar eu am introdus un amendament care să-l sprijine pe domnul Hellvig în a desecretiza cât mai rapid nu toate cele 322 de planuri comune de acţiune, pentru că unele sunt cu DIICOT-ul, altele sunt cu alte instituţii, dar măcar pe cele care au vizat sfera penală, cele care sunt în legătură cu DNA”, a precizat Băsescu.

La rândul său, senatorul PSD Şerban Nicolae a spus că i se pare anormal să se susţină în continuare că „e bine ce au făcut instanţele care s-au pronunţat pe protocoale secrete”.

„Grupul nostru a votat pentru propunerea legislativă, astfel încât să avem certitudinea că s-a înfăptuit un act de justiţie în România”, a motivat Nicolae.

Senatorul UDMR Cseke Attila a declarat că grupul său a sprijinit acest proiect legislativ, adăugând că atunci când există suspiciuni, singurul remediu este transparenţa.

„Nu este o procedură obişnuită într-un stat declasificarea unor documente, nu este obişnuit să avem asemenea declasificări, dar se întâmplă asemenea lucruri atunci când intervin în spaţiul public suspiciuni cu privire la încălcarea unor reglementări privind drepturile omului, încălcarea principiului privind separaţia puterilor în stat, când ştim foarte bine că aceste discuţii şi suspiciuni există. Când există asemenea suspiciuni, atunci singurul remediu este transparenţa, numai transparentizarea acestei reglementări, ca şi în spaţiul public să se afle dacă acele suspiciuni sunt sau nu întemeiate. În mod evident, orice persoană care a fost judecată şi condamnată pe anumite probe de care nu au putut lua cunoştinţă, şi asemenea cazuri au fost prezentate în spaţiul public, atunci avem de-a face cu un abuz de drept”, a afirmat senatorul UDMR.

În replică, senatorul USR George Edward-Dircă a spus că grupul său a votat împotriva proiectului legislativ pe motiv că nu există niciun studiu de impact cu privire la numărul dosarelor ce vor trebui verificate de instanţele de judecată, riscând astfel blocarea activităţii acestora.

„Modificarea legii este mai mult decât o coincidenţă, este o continuare a încercărilor de ştergere a infracţiunilor pe care unii actori politici, chiar dintre iniţiatori, le-au săvârşit. Deşi discutăm în această lege despre principiul transparentizării, în realitate se oferă acces la informaţii clasificate preşedintelui Comisiei comune de control al SRI, care este numit politic şi care va decide pe persoană fizică dacă face public documentul respectiv, sau dacă îl păstrează pentru uzul intern al partidului din care face parte. În acest moment, nu există niciun studiu de impact al acestei iniţiative legislative cu privire la numărul dosarelor ce vor trebui verificate de instanţele de judecată, riscând astfel blocarea activităţii acestora. Mai mult decât atât, nu a fost consultat Consiliul Superior al Magistraturii şi nici Ministerul Justiţiei cu privire la impactul pe care l-ar produce o asemenea prevedere legală menită să perturbe în mod iremediabil activitatea instanţelor de judecată”, a declarat Dircă.

Iniţiatorii proiectului sunt preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi deputatul Mircea Gheorghe Drăghici.

Propunerea legislativă vizează Hotărârea CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia. AGERPRES