CNAS: În subprogramul de reconstrucţie mamară nu pot fi incluse pacientele care au contraindicaţii medicale

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a arătat sâmbătă că în subprogramul de reconstrucţie mamară nu pot fi incluse pacientele care au contraindicaţii medicale, precizare făcută după ce, recent, specialiştii în domeniu au declarat că acest subprogram „a fost prost gândit” şi „merge prost”.

Conform CNAS, până la 30 august au fost efectuate 137 de endoprotezări mamare iar pentru acest an, în cadrul subprogramului, s-a prevăzut tratarea a 165 de paciente care necesită reconstrucţie mamară, costul mediu prevăzut pe bolnavă fiind de 2.087 lei.

CNAS aminteşte că subprogramul de reconstrucţie mamară funcţionează din anul 2014 în cadrul Programului Naţional de Oncologie şi se adresează pacientelor care au suferit o operaţie de rezecţie totală sau parţială a sânului (mastectomie) din cauza unei boli oncologice.

„Pe tot parcursul celor cinci ani de derulare a subprogramului, a existat un sigur criteriu de includere a pacientelor, şi anume evaluarea oncologică de etapă, efectuată de medicul specialist, care să avizeze explicit indicaţia de reconstrucţie mamară, imediată sau secundară. În subprogram nu pot fi incluse însă pacientele care au contraindicaţii medicale: cele aflate într-o terapie oncologică ce nu permite efectuarea tratamentului reconstructiv şi cele cu afecţiuni sistemice severe, care în urma evaluărilor medicale interdisciplinare contraindică intervenţia sau anestezia generală”, se arată într-un comunicat de presă al CNAS.

Prin acest program se finanţează costul endoprotezelor necesare pentru reconstrucţia mamară. Endoprotezele se achiziţionează de spitalele incluse în program, care de asemenea efectuează şi operaţia de reconstrucţie mamară.

În prezent, precizează CNAS, programul se derulează prin 19 spitale din Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Târgu Mureş şi Timişoara.

Lista acestor unităţi medicale se regăseşte în Ordinul CNAS nr. 245/2017, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ care cuprinde normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018.

CNAS mai precizează că lucrează la proiectele actelor normative care vor reglementa derularea programelor naţionale de sănătate, inclusiv a subprogramului de reconstrucţie mamară, pentru anii 2019 – 2020. În acest context, instituţia precizează că aşteaptă de la specialiştii din domeniul medical propuneri de îmbunătăţire a programelor şi subprogramelor naţionale de sănătate în beneficiul pacienţilor şi care să asigure totodată creşterea eficienţei utilizării fondurilor alocate în acest scop.

Preşedintele Societăţii Române de Chirurgie a Sânului şi Oncologie, prof. dr. Alexandru Blidaru, a susţinut joi că programul de reconstrucţie a sânului cu proteze „a fost prost gândit” şi „merge prost”, iar noile criterii impuse de CNAS sunt arbitrare şi nu fac decât să limiteze accesul şi posibilităţile de a rezolva pacienţii.

„E un program de reconstrucţie cu proteze care a fost implementat de Casa de Asigurări în România în urmă cu câţiva ani. E extraordinar că s-au gândit la aşa ceva. Necazul e că el a fost prost gândit şi merge prost. Cine s-a gândit să îl facă a spus: avem mii de persoane la care se face mastectomie, 800 de cazuri pe an vor face reconstrucţie. Nimeni nu era pregătit, nici pacienţii, nici opinia publică, nici medicii. S-au făcut vreo 200, nici nu ştiau unde să se ducă. Noile criterii impuse de CNAS sunt arbitrare şi nu o să facă decât să limiteze accesul şi posibilităţile de a rezolva aceste persoane”, a declarat Blidaru într-o conferinţă de presă prilejuită de deschiderea lucrărilor celei de-a VI-a ediţii a Conferinţei naţionale dedicată cancerului mamar. AGERPRES