Fostul prim-ministru Dacian Cioloş a semnat marţi cererea de adeziune la Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii (PLUS), anunţând că până în prezent au fost depuse alte 11.734 de astfel de cereri.
„De când am depus dosarul de înregistrare a Partidului Mişcarea România Împreună, din 30 martie 2018, au trecut mai bine de opt luni şi încă acest partid nu a primit acordul de înregistrare. De atunci au fost înregistrate în România şapte partide politice în Registrul Partidelor Politice, printre care şi Partidul PLUS. Partidul PLUS a fost înregistrat în două luni şi ceva şi asta pur şi simplu pentru că, probabil, numele fondatorilor erau mai puţin cunoscute şi nu prezentau un interes sau, pentru alţii, o ameninţare. În condiţiile în care am văzut că timpul trece şi că înregistrarea Mişcării România Împreună este tergiversată în justiţie – au trecut peste 80 de diferite etape în instanţă, din momentul depunerii dosarului de înregistrare, şi în continuare mai avem două contestaţii de clarificat – şi chiar şi după o decizie a Judecătoriei putem să mai avem alte recursuri înregistrate – (…) am decis împreună cu mai mulţi colegi colaboratori că trebuie să ne gândim la o alternativă. Şi anume, să avem câţiva colegi dintre noi care să depună cererea de înregistrare a unui alt partid, pe care să putem să îl preluăm apoi”, a spus Cioloş, în cadrul unei conferinţe de presă.
El a contrazis „speculaţiile din presă” conform cărora ar fi „cumpărat un partid”, subliniind că înregistrarea formaţiunii a fost iniţiată de către colegi din Platforma România 100. Cioloş a mai precizat că Mişcarea România Împreună are o bază de susţinători de 70.000 de persoane şi că îi aşteaptă pe cei care doresc să susţină proiectul politic să se înscrie în partid.
„Noi, de când am depus dosarul de înregistrare a Mişcării România Împreună, am început pregătirea organizării în teren şi în momentul de faţă avem o reţea de peste 400 de oameni activi, grupuri de iniţiativă în fiecare judeţ, oameni care au început să pregătească organizarea acestui partid şi care o să îi primească pe cei care doresc să se înscrie”, a spus el.
Cioloş a menţionat că, la sfârşitul lunii ianuarie, va avea loc prima Convenţie naţională a formaţiunii, ocazie cu care vor fi alese organele de conducere ale partidului, fi adoptat programul politic şi, probabil, va fi lansată lista candidaţilor pentru alegerile europarlamentare.
Potrivit lui Cioloş, vineri va fi iniţiat procesul de înscriere a candidaturilor pentru europarlamentare, deschis celor care au aderat sau urmează să adere la PLUS.
„Pentru a-i alege pe cei 43 de candidaţi, vom solicita votul membrilor de partid, care vor vota aceste propuneri de candidaturi, pe baza unui scurt program de obiective din partea candidaţilor şi a unui scurt material video de prezentare. După ce vom avea această listă de 43 de candidaţi, această listă va fi înaintată unei comisii de selecţie, externă partidului, formată din cinci personalităţi publice din România, oameni cu viziune europeană, cu experienţă şi expertiză de politici europene, de politică naţională, cărora – pe baza unor criterii pe care o să le propunem – o să le solicităm să ne propună o ordine pe această listă de 43 de candidaţi”, a explicat el.
Cioloş a mai precizat că foarte multe dintre ideile incluse în manifestul politic al Mişcării România Împreună se vor regăsi în programul politic al PLUS.
El a mai precizat că partidul îşi propune o abordare pragmatică, astfel încât să ofere soluţii pentru problemele concrete cu care se confruntă românii.
„Probabil, cei care fac analize politice şi de ideologie politică o să ne găsească undeva în zona de centru, centru-dreapta, dar şi cu – cel puţin pentru următorii doi-trei-patru-cinci ani – anumite politici care merg şi spre social, pentru că sunt şi acolo lucruri care trebuie rezolvate. (…) Ne dorim să fie un partid care se adresează atât mediului urban, cât şi mediului rural, un partid care să integreze idei, puncte de vedere atât ale antreprenorilor, cât şi ale muncitorilor, ale tinerilor, precum şi ale vârstnicilor, un partid care să fie, pe cât posibil, după chipul şi asemănarea structurii societăţii româneşti, pentru că dorim să reprezentăm cât mai multe păreri, puncte de vedere din societatea românească, să le transformăm într-un program politic şi să propunem un proiect de schimbare în bine a României”, a arătat Cioloş.