Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că existenţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului este vitală.
„Mă bucur să observ că forţele politice au ajuns la un consens şi sper că acest proiect va deveni realitate în relativ scurt timp. Sunt convins că acest muzeu va fi mai mult decât un spaţiu simbolic, va funcţiona ca o resursă educaţională importantă, mai ales pentru tinerele generaţii. Educaţia reprezintă cea mai puternică armă pe care o are o societate pentru a rezista în faţa încercărilor de otrăvire a democraţiilor prin manifestări extremiste, populiste, antisemite şi xenofobe. Existenţa acestui muzeu, alături de celelalte măsuri amintite, este vitală pentru o luptă autentică împotriva curentului negaţionist latent şi a tuturor tendinţelor care încă mocnesc ameninţător în statele europene”, a spus Iohannis la ceremonia de decorare a unor supravieţuitori ai Holocaustului.
El a precizat că România a făcut progrese notabile în direcţia prezervării memoriei Holocaustului şi a combaterii antisemitismului, rasismului, xenofobiei şi intoleranţei, amintind actualizarea şi întărirea legislaţiei în acest domeniu şi susţinerea pentru crearea Muzeului Holocaustului.
„Îndemnul meu pentru autorităţi, dar şi pentru cetăţeni este să nu ne oprim aici, ci să continuăm! Este nevoie să perseverăm în toate aceste eforturi pentru că încă există, din păcate, o creştere alarmantă a curentelor naţionaliste şi extremiste şi, mai mult, ne confruntăm la nivel european cu o intensificare a manifestărilor violente, a sentimentelor de ură, a tendinţelor antisemite şi xenofobe. Toate aceste derapaje contravin, fără echivoc, unei culturi bazate pe valorile europene fundamentale şi sunt consecinţe ale unei lipse de cunoaştere şi informare”, a arătat Iohannis.
La propunerea şefului statului, a fost ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor Holocaustului.
Sandra Segal, decorată de preşedintele Iohannis, a afirmat că distincţia este, între altele, un simbol ce reprezintă un pas uriaş în conştiinţa omenirii.
„Am marele noroc să trăiesc, deşi nu sunt cu nimic mai bună, sau mai deşteaptă, sau utilă omenirii decât cei 400.000 de români de etnie evreiască masacraţi în Holocaust. Mi-am trăit viaţa întrebându-mă de ce ei şi nu eu sau de ce eu şi nu ei? Şi pentru că vocile lor au fost amuţite atât de brutal şi atât de timpuriu, daţi-mi voie ca în numele meu şi în numele lor să vă spun mulţumesc şi vreau să vă spun de ce vă mulţumesc. După părerea mea, decoraţia pe care ne-aţi oferit-o este un simbol ce reprezintă un pas uriaş în conştiinţa omenirii, este înţelegerea şi asumarea faptului că o parte din acest popor a ucis altă parte din acest popor, oameni lipsiţi de apărare şi lipsiţi de orice vină, este înţelegerea faptului că în sânul acestui popor paşnic şi blând şi omenos care este poporul român, printr-o spălare de creier otrăvită, s-au putut naşte monştri. Mai este, de asemenea, un semnal de alarmă împotriva oricăror instigări la ură şi la violenţă oricât de inofensive ar părea. Şi este, în ultimă instanţă, nu o certitudine, din păcate, dar măcar o speranţă că vom trăi într-o lume mai dreaptă şi mai civilizată”, a spus ea.
Duminică, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare a unor supravieţuitori ai Holocaustului.
Astfel, în semn de „deosebit respect pentru suferinţele îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru înalta ţinută morală de care au dat dovadă de-a lungul vieţii, precum şi pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului – o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoască”, şeful statului a conferit: Ordinul Naţional ‘Serviciul Credincios’ în grad de Cavaler pentru Davidovits Rachel, Pardău Lea, Schwartz Paul, Segal Sandra, Shai Meir, Szinetar Iudita Agneta şi Vainer Anette.
De asemenea, preşedintele Iohannis a conferit Medalia Naţională „Serviciul Credincios” Clasa a III-a lui Andrei Klein. AGERPRES