Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, s-a pronunţat vineri, în cadrul Summitului european al regiunilor şi oraşelor organizat la Palatul Parlamentului, pentru implicarea autorităţilor locale şi regionale în luarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene, susţinând că politica de coeziune vizează şi să aducă ”Europa mai aproape de cetăţeni”.
Creţu a spus că în actuala perioadă, marcată de ascensiunea populismului în Europa, par să existe lacune între guvernanţi şi cei guvernaţi. Uniunea Europeană nu este despre Bruxelles, ea este despre regiuni şi despre cetăţenii europeni – a adăugat ea.
Reprezentanta executivului comunitar s-a referit şi la principiul subsidiarităţii, care prevede că, în domeniile care nu ţin de competenţa exclusivă a Uniunii Europene, protejarea capacităţii de decizie şi de acţiune a statelor membre şi legitimează intervenţia Uniunii în cazul în care obiectivele unei acţiuni nu pot fi realizate în mod suficient de statele membre, ci pot fi realizate mai bine la nivelul UE, datorită dimensiunilor şi efectelor acţiunii preconizate. În această privinţă, ea a subliniat că este necesar să se asigure faptul că politicile europene au o valoare adăugată mai mare şi că studiile de impact de la nivelul UE vor ţine cont de evaluarea de la nivel local.
La începutul lunii mai a anului trecut, Comisia Europeană a propus o reducere moderată a finanţării pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune – cu aproximativ 5% în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni Europene cu 27 de state membre.
Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puţine resurse, şi că pot inclusiv sprijini noi priorităţi. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale şi în integrarea pe termen lung a migranţilor.
În ansamblu, Comisia Europeană a propus un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în preţurile din 2018) pentru perioada 2021 – 2027, echivalentul a 1,11% din venitul naţional brut al UE27. Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1.105 miliarde de euro (sau 1,08% din venitul naţional brut) în credite de plată (în preţurile din 2018). AGERPRES