24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Adi Cristi
Un psihologul britanic, Cliff Arnall, a creat o formulă matematică elaborată pentru a calcula cele mai îngrozitoare zile ale anului. Astfel, el a avansat ipoteza că astăzi, 19 IANUARIE, ar fi cea mai deprimantă zi a anului 2015, numită chiar „Blue Monday” (Lunea tristă).
Psihologul a luat în considerare condiţiile meteo din această perioadă, facturile la utilităţi, datoriile, nivelul motivaţional, sărbătorile de iarnă, precum şi faptul că mulţi oameni urăsc zilele de luni.
Cliff Arnall a stabilit că cea de-a treia zi de luni a anului este cea mai deprimantă zi, având în vedere că, în această perioadă, oamenii manifestă o stare de tristeţe, inactivitate şi consumă carbohidraţi în exces.
Statisticile arată faptul că peste 15% din tentativele de sinucidere dintr-un an au loc într-o zi de luni, iar cea de-a treia zi de luni din an e recunoscută pentru rata crescută a învoirilor de la locul de muncă, ce ajunge până la 25%. În această zi, numărul celor care vor să-şi ia viaţa este mult mai mare, iar sinucigaşii aleg, ca metode, să înghită pastile sau să bea cocktailuri ucigaşe, cu tot felul de substanţe toxice.
Dacă ar trebui să ținem cont de motivele pentru are oamenii ajung ”să-și ia zilele de bună voie și nesiliți de nimeni” (condiţiile meteo din această perioadă, facturile la utilităţi, datoriile, nivelul motivaţional) nu putem neglija faptul că românii, în marea lor majoritate, se încadrează perfect în acest profil. Conform previziunilor acestei zile fatidice românii ar trebui să înregistreze un nou record mondial, fără a mai chema pe acei reprezentanți ai Cărții Recordurilor, care ne-au măsura cârnațul, plăcinta și celelalte năzbâtii, cu care România a fost înscrisă cu litere de aur în rândul celor mai buni din lume.
Ideea cu sinuciderea concetățenilor noștri de azi, nu se prea potrivește cu spiritul spațiului mioritic actual, chiar dacă spiritul mioritic în sine s-a născut tot din această implacabilă resemnare acordată morții, garantată prin expresia ”și de-oi fi să mor”…Dar, de la această stare de așteptare, să se întâmple ceea ce trebuie să se întâmple (să vină ceilalți baci și să-l omoare pe baciul moldovean), și până la autoinițierea omorului este cale lungă sau poate chiar vorbim de alte planuri paralele, care nu se intersectează niciodată. Românii, învățați cu greutățile vieții, ”din tinerețe și până la bătrânețe”, nu au deprins evadarea în moarte din proprie inițiativă, cu atât mai mult cu cât ,viața de zi cu zi i-a învățat să lupte pentru fiecare ”palmă de respirație”
Blue Mandey în spațiul mioritic nu prea seamănă cu cel din spațiul occidental, acolo unde marea majoritate a sinuciderilor se întâmplă în rândul celor care ”nu mai pot de bine”, care nu știu cum să-și trăiască viața, lăsându-se sufocați nu de nevoi, cât mai ales de lipsa de inspirație de a nu se plictisi, de a face și altceva decât au făcut ieri, de a mânca și altceva, de a bea și altceva.
Cred că românii nu au cum să accentueze importanța celei de-a treia zile de luni, din 2015, de exemplu, pentru că ei au un puternic sentiment de proprietate asupra sărăciei, care este, fără doar și poate, muncită, chinuită, nepicându-le din cer, așa cum, de regulă, marile bogății ale lumii se nasc în zodia norocului, a șansei și mai puțin a muncii, dacă ne referim la fundamentul ei.
Un român peticit în fund nu-și va abandona pantalonii nici măcar atunci când se culcă, păstrându-și astfel ”avuția” în siguranță.
Nu sunt naiv să nu cred, să nu văd și să nu aud cum și românii se mai sinucid oleacă, ducându-se, vorba poetului ”să mai moară puțin”. Avem și noi ”talentele noastre”, fără ca acestea să poată aduna ”mână de la mână” un procent care să ne sperie, care să tragă alarma: ”Săriți se sinucide poporul român!”
De regulă, cercetătorii britanici sunt cei care nu ezită să piardă trei ani pentru a demonstra de ce o tricicletă are un echilibru mai stabil decât o bicicletă.
Avem și noi ”faliții noștri”, ceea ce nu însemnă că suntem o țară de faliți! (spunem aste vorbe pentru a-l păstra aproape de noi în această zi neagră pentru ”mondialitate”, pe cel mai mare sinucigaș al prostiei, de prin părțile noastre.
