24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Obezitatea severă este o problemă serioasă de sănătate publică și afectează un mare număr de copii din Europa. Dat fiind impactul asupra sistemelor de educație, de sănătate, sociale și economice, obezitatea trebuie abordată printr-o serie de măsuri, care merg de la prevenția precoce a creșterii în greutate până la tratamentul celor care au nevoie de el. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătăți, publicat săptămâna aceasta în revista Obesity Facts.
Un al doilea studiu realizat sub egida OMS Europa și publicat în aceeași revistă științifică confirmă efectele benefice ale alăptării în prevenirea obezității la copii. Ambele cercetări au fost prezentate la al 26-lea Congres european despre obezitate, desfășurat la Glasgow, în Scoția, în perioada 26 aprilie – 1 mai 2019.
„Cu cât un copil este alăptat mai mult timp, cu atât este mai bine protejat de obezitate. Această informație poate să întărească eforturile noastre de prevenire a obezității. Dacă acționăm asupra obezității din copilărie – incluzând aici și obezitatea severă – putem obține beneficii majore, nu doar pentru sănătatea și binele copilului, dar și pentru sistemele naționale de sănătate”, arată dr. Bente Mikkelsen, directoarea diviziei de boli netransmisibile și promovarea sănătății de-a lungul întregii vieți, din cadrul OMS Europa.
Studiul privind legătura dintre alimentarea la sân a sugarilor și protecția împotriva obezității a relevat faptul că, în pofida datelor existente în privința beneficiului alăptării și a politicilor care promovează cele mai bune practici în privința alăptării (precum „Spital prieten al copilului”, desfășurată de UNICEF), adoptarea alimentației exclusiv la sân rămâne, în regiunea europeană, sub nivelurile recomandate.
OMS recomandă alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață, după care se începe suplimentarea cu alimente adecvate din punct de vedere nutritiv, continuându-se alăptarea până la vârsta de 2 ani sau mai mult. Cu toate acestea, studiul arată că, în cele mai multe din cele 22 de țări incluse în cercetare (printre care și România) mai mult de trei sferturi din copii au fost alăptați. Însă doar patru din cele douăsprezece țări care au furnizat date privind alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață au înregistrat proporții mai mari de 25% din totalul sugarilor: Tadjikistan (73%), Turkmenistan (57%), Kazahstan (51%) și Georgia (35%).
În România, datele comunicate de Institutul Național de Sănătate Publică (prin Constanța Huidumac-Petrescu, coautor al studiului) arată că mai mult de jumătate (55,9%) din copiii incluși în studiu au fost alăptați mai mult de șase luni, iar 10,3% din copii nu au fost alimentați natural deloc. Nu există date din România privind alimentația exclusiv la sân.
Studiul încearcă să identifice și câteva din cauzele pentru care alăptarea încă nu este suficient de prevalentă: politici ineficiente de încurajare a alăptării, lipsa pregătirii profesioniștilor din sănătate pentru a sprijini alăptarea, marketingul intensiv al substituenților de lapte matern, probleme în legislația privind protecția maternității.
„Promovarea alăptării prezintă o fereastră de oportunitate pentru ca politicile de prevenire a obezității să răspundă la problema obezității la copil în regiunea europeană”, arată dr. Joao Breda, șeful biroului OMS Europa pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile.
Studiul privind prevalența obezității la elevii din ciclul primar din 21 de țări europene (inclusiv România) a relevat că aproape 400.000 de copii din 13,7 milioane cu vârsta între 6 și 9 ani sunt afectați de obezitate severă.
Obezitatea severă se asociază cu complicații imediate și pe termen lung cardiovasculare, metabolice și nu numai. Copiii cu obezitate au un prognostic mult mai sumbru decât cei supraponderali, cu un profil de risc cardio-metabolic mult mai ridicat.
