Iubire la marginea mării
Voi ajunge să trec peste gard
cu aceeași iuțeală cu care bate vântul
când reușește să-ți tulbure rochia
agățată de ultima silabă
ce-mi termină cuvântul…
voi sari mai precis peste gard
cu același elan de fiară pornită
când glezna ta se ridică-n picioare
iar coapsa ajunsă la mal
implora să fie iubită…
într-o astfel de nervozitate
grăbită să dea plăcerile-n foc
voi fi pregătit să remarc
că în mine
nu mai este liber nici un loc.
Sunt ocupat din cap și până în picioare
sunt burdușit de toate gândurile
Îngrămădite le-ai făcut să fie
dorințele
ce îngroașă rândurile, rândurile…
Iubiri interzise
Iubesc peste umăr
vecinii să nu vadă
să nu-nțeleagă spuma
săpunului din cadă
Suntem atât de tineri
că vârsta ne trădează
privirile ce-ascund
tăceri puse de pază
Feriți ochiului public
cotrobăim prin trup
și dăm din întâmplare
de urletul de lup
de urletul ce schimbă
liniștea-n călimară
poemul ce se scrie
din trup ne scoate-afară
Iubesc peste umăr
vecinii să nu vadă
să nu-nțeleagă focul
ce-ncepe să ne ardă
să nu-nțeleagă mâna
pe sânii tăi să cadă
să nu-nțeleagă tremurul
ce pielea o dezmiardă
Să nu-nțeleagă versul
fărâmiţat de bardă
nici patimi să nu creadă
că vin după cireadă
că praful crește-n noi
flori date la paradă
Sleiți puterii suntem
și cântecul învie
privirile golașe
se-ntind peste hârtie
Acolo dăm de noi
intrați în hibernare
cu mâinile lăsate
să cadă din picioare…
Iubire lăsată fără aer
Vine pe jos umbra târâș
vrea să ne scoată în drum
să ne lase pradă
mijlocului de codru des
și păsărilor scrum
Nu mai există nici o Pasăre Pheonix
nici un exemplu de reînviere
în care fiecare pană
să renască din scrum
în care fiecare întindere de aripă
să sufle o pală de vânt
și să își vadă de drum…
Există doar vocile nopții
care vor să ne terfelească
să ne facă să credem
că noi suntem
ultimii pe ziua de astăzi
după noi ne mai fiind nimeni
Se dă stingerea
se dă drumul tăcerii din mormânt
fără ca cineva să fie mort
chiar dacă totul de jur împrejur
este scrum
încă mai credem că va veni pasărea
și va pune ordine-n lucruri
și viață fără de moarte
în părțile tale
mai importante.
ADI CRISTI