Botănoiu: România propune varianta ”poluatorul plătește” după dispariția cotelor de lapte la nivel european

„România va propune, în contexul eliminării cotelor de lapte la nivel european, de la 1 aprilie, varianta ‘poluatorul plătește’. Dacă ai perturbat piața, tu ca și companie, adică dacă ai intrat cu o cantitate mare de lapte care a dus la scăderea drastică a achizițiilor de pe piața locală sau la scăderea prețurilor foarte mult și nu mai poate fi sustenabil pentru producătorul local, compania trebuie să plătească acea diferență între costul de producție și prețul pieții, ca să fie menținut un echilibru. Este o propunere pe care o vom aduce în acest grup de lucru și vrem să vedem dacă acceptă și partea bulgară. Pe de altă parte sunt și alte măsuri, însă noi nu avem capacitățile de depozitare sau de procesare pentru unt, lapte praf sau cașcaval, cum au alte state care deține cooperative și infrastructură de peste 60 de ani”, a explicat Botănoiu.

Potrivit sursei citate, promovarea produselor agroalimentare autohtone precum și depozitarea și acoperirea pierderilor de venit sunt principalele măsuri pe care România și Bulgaria le vor susține la nivel european, inclusiv în Consiliul de Miniștri ai Agriculturii din Uniunea Europeană de săptămâna viitoare.

„Vom lua vineri în discuție niște măsuri pe care vrem să le susținem în comun la nivelul european, la nivelul Consiliului de Miniștri de la Bruxelles. Măsurile pe care România le susține vizează promovarea produselor agroalimentare autohtone, depozitarea și acoperirea pierderilor de venit. Sunt propuneri pe care vrem să le abordăm și în acest grup de lucru România—Bulgaria”, a spus Botănoiu.

O altă măsură importantă discutată în grupul de lucru de la Ministerul Agriculturii vizează și pierderea de venit care ar trebui acoperită și din bugetul comunitar nu doar din bugetele naționale precum și modul în care sunt tratate unele boli atipice ale animalelor, în unele țări comunitare.

„În perioada de criză cum este și cea actuală legată de embargoul rusesc, efectele negative din piață nu se datorează producătorilor din UE și de aceea nu putem să le tratăm doar cu bugete naționale. Un al treilea aspect este este cel legat de boala limbii albastre și cazul atipic de ESB (n.r. Encefalopatie Spongiformă Bovină) confirmat recent în România. Propunerea noastră către Comisie este ca aceste boli atipice să fie tratate ca atare și să nu ducă la descurajarea exporturilor statelor respective. De exemplu, Germania are 27 de cazuri atipice și exportă, nu are niciun fel de probleme. Cred că nu trebuie penalizată România pentru un caz atipic de BSE. Trebuie definite clar ce înseamnă aceste cazuri atipice ca să nu ne mai împiedice exporturile”, a mai explicat Daniel Botănoiu.

Un caz atipic de Encefalopatie Spongiformă Bovină (ESB) a fost confirmat marți pentru o probă prelevată de la o bovină sacrificată la sfârșitul anului trecut într-un abator autorizat din județul Dâmbovița, sănătatea publică nefiind însă afectată în condițiile în care carnea nu a fost comercializată pe piață, a anunțat Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).