Camera Deputaţilor şi Senatul încep, luni, a doua sesiune parlamentară ordinară a anului.
În prima şedinţă a fiecărei Camere se alege noua componenţă a Birourilor permanente, adică vicepreşedinţii, secretarii, chestorii acestor foruri. Alegerea membrilor Biroului permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, potrivit configuraţiei politice şi negocierii liderilor de grupuri.
Listele candidaţilor propuşi pentru Birourile permanente se supun votului Camerei Deputaţilor, respectiv Senatului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a convocat luni pentru ora 13,00 şedinţa Biroului permanent, urmând ca plenul să înceapă la ora 16,00.
La Senat, şedinţa Biroului permanent este convocată tot pentru ora 13,00, urmând ca de la ora 14,00 să aibă loc grupurile parlamentare, iar plenul la ora 16,00.
Sesiunea începe sub semnul unei posibile schimbări a majorităţii parlamentare, după ieşirea ALDE de la guvernare.
La Senat, se preconizează şi schimbarea preşedintelui forului legislativ, după ce Călin Popescu-Tăriceanu, liderul ALDE, a anunţat, săptămâna trecută, odată cu retragerea ALDE de la guvernare, că îşi va depune demisia din funcţia de preşedinte al Senatului la începutul sesiunii.
Preşedintele PSD, Viorica Dăncilă, afirmat sâmbătă la Mamaia că,după ce Călin Popescu-Tăriceanu îşi va da demisia din funcţia de preşedinte al Senatului, unul dintre vicepreşedinţii social-democraţi ai acestui for ar putea asigura interimatul. Ea a infirmat varianta potrivit căreia ar fi discutat cu liderul grupului ALDE, Daniel Zamfir, să preia preşedinţia Senatului şi să treacă la PSD.
Vicepreşedintele PSD Gabriela Firea a spus că în această perioadă au loc negocieri între parlamentarii PSD şi ai celorlalte partide parlamentare pentru menţinerea majorităţii.
Senatorul Ilie Niţă a declarat săptămâna trecută că a demisionat din ALDE şi a trecut la PSD, dar potrivit procedurii, acest fapt trebuie anunţat oficial în plenul Senatului.
Potrivit regulamentului Senatului, presedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi. AGERPRES