24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Un număr de 21.950 de români au votat până la ora 15.00, la secţiile deschise vineri în străinătate, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC). În Italia, Germania şi Marea Britanie există secţii unde oamenii stau la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot. Votul în străinătate pentru alegerile prezidenţiale a început, în noaptea de joi spre vineri, în Noua Zeelandă şi Australia, dar majoritatea secţiilor de votare se deschid în cursul zilei de vineri. Românii din diaspora au la dispoziţie trei zile pentru a putea vota, dar şi 835 de secţii de votare, aproape dublu faţă de alegerile europarlamentare. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că peste 715.000 de români cu drept de vot trăiesc în străinătate, cei mai mulţi în Republica Moldova şi Germania. Votul în străinătate pentru alegerile prezidenţiale 2019 a început în Europa, a anunţat MAE, care precizează că secţia de votare numărul 194 din Herne (Germania) nu a putut fi deschisă vineri, în pofida tuturor eforturilor de remediere a situaţiei, cetăţenii români fiind informaţi despre situaţie. În Italia au votat deja 3.485 de persoane, iar la unele secţii din Roma, printre care şi cea de la Consulatul României din capitala Italiei, zeci de oameni aşteaptă la rând, în ploaie, pentru a vota. „Iar ploaie şi umbrele! Dar oamenii sunt hotărâţi şi de data asta. Coadă la prima ora!”, scrie pe Facebook Mioara Moraru Cristea, o româncă stabilită la Roma. În Austria, în primele două ore de la deschiderea urnelor şi-au exprimat votul 660 de cetăţeni de români. În primul tur de la prezidenţialele din 2014, pe parcursul întregii zile votaseră la secţiile de pe teritoriul Austriei 3.500 de persoane. La Chişinău, în primele 15 minute de la începerea procesului de vot, în cele 12 secţii au votat 250 de persoane. La ora 15.00, votaseră deja 2.662 de persoane. În Marea Britanie, până la ora 15.00 au votat 2.516 cetăţeni români, iar în Spania până la aceeaşi oră s-au înregistrat 3.121 votanţi. În Belgia au votat deja 1.116 persoane, iar potrivit unor membrii din secţii, ritmul de vot este mai intens decât la alegerile prezidenţiale anterioare. În primul tur al alegerilor prezidenţialelor din 2014, au votat în total 161.261 alegători din străinătate. – Primii care au putut vota la alegerile prezidenţiale din acest an au fost românii stabiliţi în Noua Zeelandă. Secţia de votare din Auckland s-a deschis, în noaptea de joi spre vineri, la ora 1:00, ora României, care reprezintă ora locală 12.00. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat că votul la alegerile pentru desemnarea Preşedintelui României a început în străinătate, vineri, 8 noiembrie, la Auckland, în Noua Zeelandă, la ora 01.00, ora României (ora 12.00 ora locală), la secţia de votare nr. 17, cea mai îndepărtată secţie de votare organizată în afara graniţelor României. Următoarele secţii de votare au fost deschise în Australia, Japonia, Coreea de Nord, Coreea de Sud, China, Filipine, Republica Indonezia, Vietnam, Regatul Thailandei, Malaysia, Singapore, Kazahstan, Sri Lanka, India, Pakistan, Turkmenistan, mai spune MAE. La ora 9.00, ora României, votul este în curs de desfăşurare în 24 de secţii de votare organizate în străinătate, unde procesul de votare decurge în condiţii normale. La ora 10.00, ora României, s-a închis prima zi a votării la secţia din Auckland, Noua Zeelandă. Votul în cadrul celor 835 de secţii organizate în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile: vineri, 8 noiembrie 2019, în intervalul orar 12.00 – 21.00, şi sâmbătă şi duminică în intervalul orar 07.00 – 21.00. „Reiterăm recomandarea adresată cetăţenilor aflaţi în străinătate pe durata alegerilor prezidenţiale de a se prezenta la vot pe durata celor trei zile (vineri, sâmbătă şi duminică) pentru a evita aglomerarea în ultima zi”, arată MAE. MAE a anunţat că votul în străinătate pentru alegerile prezidenţiale 2019 a început şi în secţiile de votare organizate în Europa. La ora 13.00, ora României, votul este în curs de desfăşurare în 770 de secţii de votare din cele 835 organizate în străinătate. În acest moment, sunt deschise secţiile de votare din: Afganistan, Africa de Sud, Albania, Angola, Arabia Saudită, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Republica Cehă, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Coreea, China, Cipru, Croaţia, Danemarca, Egipt, Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Estonia, Etiopia, Filipine, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Iordania, India, Republica Indonezia, Israel, Italia, Irak, Iran, Japonia, Kazahstan, Kenya, Kuweit, Liban, Lituania, Letonia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Malaysia, Malta, Maroc, Republica Moldova, Muntenegru, Norvegia, Nigeria, Olanda, Sultanatul Oman, Pakistan, Palestina, Polonia, Qatar, Federaţia Rusă, Serbia, Republica Singapore, Siria, Slovenia, Slovacia, Spania, Sri Lanka, Sudan, Suedia, Regatul Thailandei, Tunisia, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan, Vietnam, Zimbabwe, precum şi secţia de votare Perth, din Australia. Până la ora 13.00, ora României, prima zi a votării în străinătate s-a încheiat în 6 secţii de votare (Auckland, Noua Zeelandă şi Melbourne, Canberra, Sydney, Brisbane şi Adelaide din Australia). „Din cauza unor elemente obiective, independente de MAE, secţia de votare numărul 194 din Herne (Germania) nu a putut fi deschisă astăzi, în pofida tuturor eforturilor de remediere a situaţiei întreprinse atât de Ambasada României la Berlin, cât şi de Consulatul General al României la Bonn. Cetăţenii români din regiune au fost informaţi, pe multiple canale, de către Ambasada României la Berlin şi Consulatul General al României la Bonn, cu privire la această situaţie şi la opţiunile alternative. Secţia îşi va desfăşura în mod normal activitatea în timpul zilelor de sâmbătă şi duminică, conform orarului stabilit prin lege”, precizează MAE. Pentru asigurarea condiţiilor optime de vot pentru toţi cetăţenii români aflaţi în străinătate care doresc să îşi exercite dreptul la vot pentru acest scrutin, MAE a trimis 4.501.107 de buletine de vot. Cetăţenii români care votează în străinătate pot accesa harta interactivă a secţiilor de votare pe site-ul oficial al MAE: http://www.mae.ro/maps/4083. Votul în străinătate se va încheia luni, la ora 7:00, odată cu închiderea secţiilor de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii. Pentru aceste alegeri, în străinătate au fost organizate 835 de secţii de votare, aproape dublu faţă de alegerile europarlamentare. În cursul zilei de vineri, se votează de la 12 la 21, iar sâmbătă şi duminică, românii din afara graniţelor ţării pot vota între orele 7 şi 21. În toate cele trei zile există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare. Potrivit legii, pot vota la secţiile de votare din străinătate cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în afara ţării, indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti. Cei care au dorit să voteze la o secţie de votare din străinătate mai aproape de casă au avut posibilitatea să se înregistreze cu această opţiune pe portalul votstrainatate.ro, în această situaţie aflându-se 38.944 de alegători. Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare). În premieră la un scrutin prezidenţial, la alegerile prezidenţiale din 2019 alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au avut la dispoziţie şi varianta de a vota anticipat, prin corespondenţă, pentru această opţiune fiind înregistraţi pe portalul votstrainatate.ro un număr de 41.003 cetăţeni români. Plicurile cu voturile acestora trebuiau, însă, să ajungă la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă până cel mai târziu la data de 7 noiembrie 2019. Cei ale căror plicuri nu au ajuns în termenul legal, vor fi notificaţi şi îndrumaţi să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare. O altă noutate a alegerilor prezidenţiale din acest an o constituie utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), cu precizarea că secţiile de votare din străinătate vor fi dotate cu trei până la nouă tablete, acestea având dublă funcţionalitate: scanarea actelor de identitate a votanţilor şi înregistrarea semnăturii electronice a acestora. Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot, la acest scrutin, este 715.752. Cei mai mulţi români cu drept de vot în afara ţării sunt în Republica Moldova, respectiv peste 230.900, şi Germania, peste 101.000. În Italia sunt peste 62.000 de români cu drept de vot, în Statele Unite ale Americii peste 60.000, în Canada peste 43.000, în spaia peste 41.000, în Israel peste 38.000, în Ungaria peste 27.000, în Franţa peste 19.000, în Austria peste 18.000, iar în Belgia peste 6.800. În mai multe ţări figurează câte un cetăţean român cu drept de vot, respectiv Nepal, Polinezia franceză, Rwanda, Ciad, Tadjikistan, Comore, Guyana franceză, Jamaica, Liberia şi Sri Lanka. Alegătorii care au optat să voteze în străinătate, atât pentru votul prin corespondenţă (în total 35.917), cât şi pentru votul la o secţie de votare (în total 33.802), prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro, care au domiciliul în România, au fost radiaţi din listele electorale permanente din România pentru acest scrutin. Astfel, din listele electorale permanente din România au fost radiate 63.362 persoane. La alegerile prezidenţiale s-au înscris 14 candidaţi, reprezentanţi ai unor partide, dar şi independenţi. Printre aceştia se numără actualul şef al statului, Klaus Iohannis, fostul premier Viorica Dăncilă, preşedintele USR, Dan Barna şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Mai candidează actorul Mircea Diaconu, susţinut de Alianţa ”UN OM”, formată din ALDE şi Pro România, dar şi Theodor Paleologu, susţinut de PMP. (sursa: www.news.ro)
