Poemul frumoasei frumoaselor

Erai la un pas să devii frumoasa frumoaselor

Îți mai lipsea un accent

un ceva, o lumină

care să te separe de restul lumii

Pe marginea ochiului priveai

în oglinda de mult ruginită

din care așteptai să apară

acel ceva, acea lumină

Ca o ultimă rază de soare

dată fructelor să ajungă în pârg

am trecut prin livada părului tău despletit

și atunci mi-am dat seama că inima mea

poate să-ți fie un petic bun de pământ

pe care să-ți crească din pântece floarea

 

Poem despre învingători și învinși

Cuprinsul  acestui poem

e necuprinderea dintre vocale

sunetul prelungit

până dincolo de moarte

cum mai sunt prelungite

secundele în nisipul umed

ca un șarpe târâtor

de încet

respir ca un pește

neincomodat de apa înghițită

fiind pentru el

ce aerul e pentru mine

sau căderea-n sărut pentru tine

devoratoare clipe mă sorb din ochi

cu aceeași plăcere cu care

gustă din tine iubirea

respir în cele din urmă

într-o pauză cu ochii deschiși

poate atunci să-mi dau seama

despre cuprinsul acestui poem

redat luptei

cu învingători și învinși  

 

Poem pentru operă de artă

Ți-ai rupt lanțurile

cum se mai sparg valurile de mal

cu aceeași mișcare de retragere în larg

trăgând libertatea la fund

și zbaterea desenând-o cu aripi

Ai încercat să te rupi de opreliștea vorbei

de care te simți în veșnicie legată

strângi de atunci descompusele strigăte

sub formă de silabe bune la toate

asemenea celor care știu să facă orice

cum ar fi mâna ta strecurată-n iubire

și părul tău dat cu simplă mișcare

pe spate

opresc valul să-ți ajungă sub ochi

păstrându-ți lacrima intactă

și umbrele văd

cum dezrobirea lucrează

asupra trupului tău

flirtând cu opera de artă

ADI CRISTI