Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Naşterea Domnului

Chişinău, 7 ian. /MOLDPRES/. Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc pe 7 ianuarie Nașterea Domnului (Crăciunul), care  face parte din cele 12 mari sărbători domneşti sau împărăteşti, fiind precedată de un post de 40 de zile. Cu acest prilej în locaşurile sfinte din ţară au fost oficiate servicii divine, iar prima şi a doua zi de Crăciun sunt oficial nelucrătoare, transmite MOLDPRES.

În dimineaţa de Crăciun, credincioşii au mers la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa festivă tradiţională. Naşterea Domnului este de regulă o sărbătoare de familie, concentrată pe rugăciune, spiritualitate şi bucuria Naşterii Mântuitorului. În special, tradiţiile sunt respectate în localităţile rurale, unde şi copiii, şi adulţii colindă pe la case, iar gospodinele pregătesc mese copioase, coc cozonaci şi „Crăciunei”. 

Crăciunul pe stil vechi este marcat în Rusia,  Belarus,  comunităţi din Ucraina, Bulgaria, Armenia, Georgia etc. Tradiţia de a sărbători Naşterea Domnului pe vechi s-a menţinut, de asemenea, în Serbia şi Muntenegru, deoarece Biserica Ortodoxă Sârbă, la fel ca şi cea Rusă, continuă să se conducă de calendarul iulian, ca în unele cantonamente din Elveţia. 

În România, Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi. Astfel, pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este marcat Crăciunul pe stil vechi.

La rândul lor, creştinii ortodocşi de rit nou îl cinstesc pe Sfântul Ioan Botezătorul. 

Separarea Bisericii Ortodoxe în Stil Vechi și Nou a avut loc în 1923, când la Constantinopol s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian.

Diferenţa dintre cei care respectă sărbătorile de rit vechi şi cei care urmează calendarul gregorian constă în faptul că sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme. Singura sărbătoare pe stil nou care respectă vechiul calendar iulian este Paştele, însă deşi are ca punct de reper data din calendarul iulian, aceasta se stabileşte în funcţie de calendarul nou.