24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Ministerul Culturii a transmis vineri un mesaj de felicitare membrilor comunităţilor evreieşti cu ocazia Sărbătorii Pesah în care reiterează susţinerea şi promovarea diversităţii şi a patrimoniului cultural aparţinând minorităţilor de pretutindeni.
„Sărbătoare cu puternică încărcătură emoţională şi spirituală, Pesah este celebrată, în perioada 8-16 aprilie, de către evreii din lumea întreagă şi simbolizează eliberarea din robia egipteană şi ieşirea din Egipt a fiilor lui Israel. Pesahul este echivalentul ebraic al Paştelui creştin. Spre deosebire de cel al creştinilor, care cinsteşte miracolul Învierii, Pesahul celebrează libertatea evreilor, ieşirea din deşert şi renaşterea lor ca popor cu valori puternice, valori ce au dus, negreşit, şi la conturarea poporului românesc de astăzi. Ministerul Culturii reiterează, pe această cale, susţinerea şi promovarea diversităţii culturale şi a patrimoniului cultural aparţinând minorităţilor de pretutindeni. Conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi tuturor membrilor comunităţilor evreieşti care sărbătoresc Pesah, le urăm Hag Pesah sameah!”, se arată în comunicatul postat vineri pe site-ul Ministerului Culturii.
****
Evreii sărbătoresc începând de miercuri Pesahul (Paştele evreiesc), sărbătoare religioasă fixă din calendarul religios ebraic, care se desfăşoară anual în perioada 15-23 a lunii Nisan (7-14 aprilie), lună ce marchează începutul anului ecleziastic ebraic.
Spre deosebire de Paştele creştin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paştelui evreiesc poate pica în orice zi a săptămânii.
Sărbătorită de evrei în fiecare primăvară de peste 3.300 de ani, Pesahul simbolizează eliberarea din robia egipteană şi ieşirea din Egipt a evreilor conduşi de Moise şi cei 40 de ani de peregrinare prin deşert.
În amintirea plecării precipitate din Egipt, când aluatul pentru pâine n-a apucat să dospească, în timpul celor opt zile cât durează sărbătoarea (şapte zile în Israel) se mănâncă pâine nedospită, făcută doar din făină şi apă, numită matza (azimă).
Pâinea obişnuită şi toate alimentele fermentate sau susceptibile de a fermenta sunt interzise în această perioadă, astfel încât sărbătoarea este precedată de o curăţenie riguroasă a gospodăriei, pentru îndepărtarea oricăror produse de acest fel.
În primele două seri, se ţine o cină festivă (seder), cu participarea întregii familii sau, în comunităţile mici, a întregii comunităţi. Este o masă încărcată de simboluri, fiecare fel de mâncare şi fiecare gest comemorând aspecte ale evenimentului rememorat. Se servesc mâncăruri tradiţionale şi se beau patru cupe de vin.
Dincolo de semnificaţia ei specială pentru poporul evreu, sărbătoarea de Pesah are o conotaţie universală, de celebrare a eliberării, a redobândirii demnităţii umane. AGERPRES
