Opoziţia de dreapta din Spania şi-a intensificat joi atacurile împotriva guvernului şi puternice tensiuni au apărut în cadrul coaliţiei de stânga aflată la guvernare, în timp ce noi violenţe au izbucnit joi în cursul manifestaţiilor în sprijinul unui rapper trimis la închisoare, notează AFP.
Joi seara la Barcelona, după un marş paşnic, manifestanţii care protestau pentru a treia zi consecutiv faţă de încarcerarea lui Pablo Hasél, s-au înfruntat din nou cu poliţia.
Corespondenţi ai agenţiei France Presse au văzut tineri cu glugă pe cap dând foc coşurilor de gunoi, aruncând proiectile în direcţia forţelor de ordine şi atacând în special clădirea în care se află sediul jurnalului El Periodico de Cataluna.
Peste 50 de manifestanţi au fost arestaţi în noaptea de miercuri spre joi în toată Spania în cursul acestor ciocniri foarte violente dintre manifestanţi şi forţele de ordine. Numărul răniţilor a fost de aproximativ 70, dintre care jumătate poliţişti.
Devenit pentru mulţi un simbol al libertăţii de exprimare, acest rapper a fost condamnat la nouă luni de închisoare în 2018 pentru mesaje pe Twitter în care a insultat forţele de ordine spaniole şi a atacat virulent monarhia.
Justiţia a anunţat joi o nouă condamnare a rapperului la doi ani şi jumătate de închisoare pentru că a ameninţat martorul din procesul a doi poliţişti municipali în 2017.
La Madrid, sute de persoane s-au adunat miercuri seară la Puerta del Sol, în centrul oraşului, pentru a cere eliberarea lui, înainte de a arunca cu sticle în direcţia poliţiei care a răspuns în forţă.
În total, 19 persoane au fost arestate în timpul ciocnirilor, care au durat câteva ore. în plus, 55 de persoane au fost rănite, inclusiv 35 de poliţişti, potrivit forţelor de ordine.
La Barcelona şi în alte trei oraşe catalane, protestatarii au dat foc baricadelor ridicate cu coşuri de gunoi şi au aruncat proiectile asupra poliţiei, care a intervenit şi a răspuns cu gloanţe de cauciuc.
O manifestantă şi-a pierdut un ochi marţi seară în metropola catalană.
În toată Catalonia, 33 de persoane au fost arestate şi 14 rănite, potrivit poliţiei regionale.
Manifestanţi au ieşit, de asemenea, în stradă la Granada, în Andaluzia (sud), ciocnindu-se cu poliţia şi dând foc coşurilor de gunoi. Patru persoane au fost arestate, potrivit poliţiei locale.
„Tactici de gherilă urbană”, a denunţat primarul Madridului, José Luis Martínez Almeida, membru al Partidului Popular (PP), principala formaţiune a opoziţiei de dreapta.
Aceste incidente au scos, de asemenea, în evidenţă tensiunile crescânde dintre cele două partide ale coaliţiei la putere: socialiştii premierului Pedro Sánchez şi partidul stângii radicale, Podemos.
Deputatul formaţiunii Podemos Pablo Echenique s-a aflat în centrul unei controverse pentru că şi-a exprimat pe Twitter sprijinul pentru manifestanţi, chiar în timpul ciocnirilor cu poliţia.
„Tot sprijinul meu pentru tinerii antifascişti care cer în stradă dreptate şi libertate de exprimare”, a scris el.
În faţa indignării provocate de aceste afirmaţii, ministrul socialist Carmen Calvo, numărul doi al guvernului, i-a răspuns indirect.
„Niciun drept nu poate fi apărat sau exprimat prin violenţă. Este o linie roşie absolută”, a declarat ea pentru televiziunea naţională.
„O manifestaţie neautorizată care a dus la arestări, răniţi şi multe pagube materiale nu corespunde libertăţii de exprimare”, a adăugat ea.
Dar dreapta şi-a concentrat atacurile asupra liderului Podemos, Pablo Iglesias, numărul trei din guvern, care nu numai că a criticat în ultimele zile încarcerarea lui Pablo Hasél, dar a şi afirmat că Spania nu este o democraţie deplină.
„Pablo Iglesias trebuie exclus din guvernul spaniol. Aceasta este singura modalitate de a evita drumul periculos pe care ne îndreptăm”, a cerut Cuca Gamarra, şefa grupului parlamentar al PP (dreapta).
Partidul Socialist „nu poate fi complice la ceea ce se întâmplă şi la + trumpismul + de care dau dovadă liderii Podemos”, a adăugat ea, într-o aluzie la declaraţiile fostului preşedinte american Donald Trump care şi-a instigat partizanii să invadeze şi să devasteze Capitolul pe 6 ianuarie la Washington. AGERPRES