Autorităţile ar trebui să depună eforturi substanţiale pentru oprirea răspândirii virusului pestei porcine africane şi relansarea sistemului de creştere a porcului în România, iar acest lucru se poate realiza numai prin asumarea de către toţi factorii de decizie a unei Legi a porcului, susţin reprezentanţii Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).
„Cred că ar trebui depuse eforturi substanţiale din partea autorităţilor, pentru a opri răspândirea virusului pestei porcine africane şi a relansa sistemul de creştere a porcului din ţara noastră. Acest lucru s-ar putea realiza prin asumarea de către toţi factorii de decizie a unei Legi a porcului, prin care să se instituie măsuri clare de biosecuritate la nivelul gospodăriilor populaţiei, să se întreprindă acţiuni de conştientizare la sate asupra pericolului pe care îl reprezintă pesta porcină africană pentru economia regională şi naţională şi măsurile pe care deţinătorii de animale trebuie să le aplice pentru reducerea riscului de propagare a virusului. De asemenea, limitarea numărului de porcine care pot fi crescute pentru consum propriu şi interzicerea reproducţiei în gospodarii ar contribui la un mai bun control al mişcărilor de animale şi carne şi ar diminua piaţa neagră”, a declarat, pentru AGERPRES, Dana Tănase, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).
Pe de altă parte, acordarea de ajutoare de stat substanţiale pentru dezvoltarea fermelor de reproducţie care să asigure necesarul de purcei, reducând astfel importurile, ar fi o măsură care ar revigora sectorul şi implicit ar creşte disponibilitatea de carne materie primă pentru procesare.
„Poate că la prima vedere unele dintre aceste măsuri au caracter nepopular, însă noi considerăm că sunt unica soluţie ca România să nu se transforme într-o nouă Sardinia, cu implicaţii socio-economice pentru decenii de acum încolo”, a adăugat Dana Tănase.
Potrivit sursei citate, producţia autohtonă de carne de porc a înregistrat un declin în ultimii doi ani, pe fondul evoluţiei pestei porcine africane şi al restricţiilor impuse în ceea ce priveşte mişcarea porcinelor, de la 461.149 tone în 2019 la 428.094 tone în 2020.
„Iulie 2017 reprezintă momentul în care au fost semnalate primele focare de pesta porcină africană. Pe fondul evoluţiei într-un număr mic de judeţe, în anul 2018, producţia de carne de porc a fost cu 2,6% mai mare decât în 2017, respectiv de 461.149 tone, conform datelor furnizate de INS. Extinderea rapidă a bolii, atât la porcii domestici, cât şi la mistreţi, corelată cu restricţiile impuse privind mişcarea porcinelor în zonele afectate a condus la declinul producţiei de carne de porc cu 4,8% în 2019 faţă de 2018, şi cu încă 2,5% în 2020 când a ajuns la 428.094 tone”, a explicat reprezentantul ARC.
De asemenea, evoluţia pestei porcine africane pe teritoriul României a dus şi la închiderea abruptă a exporturilor de carne proaspătă de porc, chiar dacă în prezent legislaţia UE permite exportul de porci crescuţi în fermele care nu sunt afectate de pestă, iar acest lucru a condus la creşterea importurilor.
„Pesta porcină africană a condus practic la închiderea exporturilor de carne proaspătă de porc. În anul 2018 a avut loc o scădere accentuată a exporturilor, de aproximativ 42%, care a fost şi mai abruptă în 2019, comparativ cu anul anterior, de până la 61%, ca în 2020 să mai scadă cu încă 49% faţă de 2019. Practic, în momentul de faţă, nici măcar nu mai putem exporta carne de porc provenită de la porcii crescuţi în fermele din statele membre care nu sunt afectate de pesta porcină africană, cu toate că legislaţia Uniunii Europene prevede această posibilitate. În contextul scăderii producţiei de carne s-a adus din spaţiul european mai multă carne de porc, în 2018, cu aproape 50% mai mult faţă de 2017, iar în 2019 cu 6,63% mai mult faţă de anul anterior”, a subliniat Dana Tănase.
Ţările de unde se aduce cea mai multă carne de porc sunt Germania, Spania, Ungaria şi Danemarca.
Pe de altă parte, în 2020, în urma restricţiilor impuse de pandemie, a existat o diminuare a importurilor de aproximativ 7%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.
În ceea ce priveşte producţia de produse din carne, directorul executiv al ARC susţine că aceasta a avut o evoluţie sinuoasă, în 2018 fiind semnalată o scădere de aproximativ 9,23% faţă de 2017, aceasta însemnând o cantitate de 324.175 tone, ca în 2019 să urce cu aproximativ 16%, urmată de o contracţie de 6% în 2020.
Potrivit sursei citate, evoluţia anuală a preţului de piaţă a porcilor vii la intrarea în abator, între anii 2017-2020, a avut „o dinamică în zig-zag” de la 600 de lei/100 kg media ponderată în 2017, 540 lei/100 kg în 2018, 640 lei/100 kg în 2019, ca în 2020 să fie de 605 lei/100 kg, conform datelor furnizate de Comisia de Clasificare a Carcaselor.
„Preţul de piaţă al carcaselor la poarta abatorului a urmat aceeaşi dinamică în zig-zag, fiind în jur de 780 lei/100 kg în 2017, 700 lei/100 kg în 2018, 820 lei/100 kg în 2019 şi de aproximativ 799 lei/100 kg în 2020”, a mai spus Dana Tănase.
Potrivit celor mai recente date transmise de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), în România erau active 345 de focare de pestă porcină africană (PPA).
De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.570 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe. Pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate. AGERPRES