Potrivit unui comunicat MAE transmis AGERPRES, dezvoltarea capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice „reprezintă un proiect transatlantic de primă importanţă, fiind, totodată, o reconfirmare a voinţei colective aliate de a consolida apărarea comună şi demersurile de adaptare continuă la realităţile mediului internaţional de securitate”.
În context, ministerul român reiterează că sistemul de apărare antirachetă al NATO are un caracter în întregime defensiv, vizează ameninţări din afara spaţiului euro-atlantic şi reflectă atât contribuţia majoră a SUA la securitatea europeană, cât şi determinarea României de a sprijini consolidarea securităţii Aliate, fiind în acelaşi timp una din componentele esenţiale ale apărării colective a NATO şi un element cheie al relaţiei transatlantice.
Astfel, dezvoltarea acestui sistem respectă deplin atât principiul fondator al NATO, de solidaritate între Aliaţi, prin asigurarea indivizibilităţii securităţii Aliate şi prin acoperirea teritoriului Aliat, cât şi angajamentul democraţiilor care formează Alianţa pentru respectarea dreptului internaţional şi consolidarea arhitecturii de securitate cu scopul asigurării unui mediu internaţional de securitate stabil şi predictibil.
„În calitate de aliat responsabil şi activ în cadrul NATO, poziţionat în sudul Flancului Estic al Alianţei, şi partener strategic al Statelor Unite ale Americii, România s-a implicat în acest proiect pentru a-şi aduce contribuţia la protejarea de potenţiale atacuri cu rachete balistice a populaţiilor, teritoriului şi forţelor armate ale NATO, într-o lume în care proliferarea ameninţărilor cu rachete balistice şi interesul unor actori statali şi nestatali din afara spaţiului euro-atlantic de a dobândi tehnologii de acest tip reprezintă provocări de securitate care nu pot fi ignorate”, a afirmat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, fost negociator-şef pentru România al Acordului din 2011, citat în comunicat.
Potrivit şefului diplomaţiei române, „prin găzduirea, la Deveselu, a facilităţii Aegis Ashore, România s-a alăturat, astfel, eforturilor comune la nivelul NATO, într-un context internaţional complicat, aflat în continuă schimbare, asigurând consolidarea securităţii naţionale şi a capabilităţilor de apărare colectivă la nivelul Alianţei”.
„Găzduirea şi operaţionalizarea Facilităţii de la Deveselu reprezintă unul dintre cele mai semnificative repere pentru securitatea României, dar şi la nivel Aliat, din ultimii ani, proiect în care am avut onoarea să fiu implicat personal de la bun început, prin negocierea, în numele României, a Acordului privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, de la a cărui semnare vom marca în luna septembrie 10 ani”, a arătat Bogdan Aurescu.
România şi SUA au semnat Acordul privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice (BMDA) la data de 13 septembrie 2011, acesta intrând în vigoare la 23 decembrie 2011, în acest an urmând să se împlinească un deceniu de la acel moment.
La 18 decembrie 2015 a fost declarată Capacitatea Tehnică a Facilităţii Antirachetă, iar ceremonia de inaugurare (declararea capacităţii operaţionale depline) a Facilităţii Aegis Ashore din cadrul Bazei Militare Deveselu, parte a NATO BMD, a avut loc la 12 mai 2016. AGERPRES