24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Chiar dacă ne place să credem și să sperăm că de la 1 iunie 2021 ne vom despărți de pandemia care, pur și simplu, ne-a ținut prizonieri mai bine de un an, în realitate există o marjă a speranaței, care depinde de cât de mulți ne vom vaccina în acest rest de mai, de jumătate de lună, insistând să atingem numărul de cinci milioane de vaccinați și cu a doua doză, astfel încât să asigure acea imunitate de turmă, care să reușească să răzbată prin pandemie spre cerul curat și liber al dreptului fiecăruia dintre noi de a fi liberi ca pasărea cerului.
Suntem fără doar și poate ceea ce reușim să fim, indiferent de vicisitudinile timpului pe care-l parcurgem, pe jos au în vis. Marea noastră speranță constă în ceea ce reușim să proiectăm pe trupul viitorului, astfel încât să fim tot timpul cu un pas înainte (cel puțin), oferind lumii șansa de a atinge zenitul și umbra pe care ambiția noastră o face pe tot cuprinsul universului.
Nu putem să ne amestecăm cu hazardul, chiar dacă din hazard ne naștem și prin el călătorim în drumul nostru dintre viață și moarte.
Tot timpul moartea ne intimidează, ne oprește din saltul peste obstacole, înghețându-ne clipa, mai ales atunci când trecerea în neființă rămâne o clipă de neînțelegere, necunoaștere și mare singurătate.
Moartea din pandemia generată de acest nou coronavirus devine cu atât mai sălbatică cu cât este de neexplicat, de nenumărat, imposibil de ținut minte, așa cum curgerea apei nu poate fi stăpânită în căușul palmei, pe măsură ce se revarsă valuri, valuri.
Atunci când suntem forțați să fim mai preciși decât „ora exactă”, când ieșim în fața națiunii cu cifra celor uciși de nevinovăția lor, trecând în rândul pagubei colaterale orice încercare pur contabilă, de cumulare a cifrelor adunate cu emoție și sfâșiere de inimă, atunci chiar dacă ne îndepărtăm brutal de adevărul științific ajungem să fim noi înșiși „o moarte clinică” din care nu mai putem ieși decât prin gafe greu de înțeles și mai ales de explicat.
Astfel, ajungem să-l cităm pe Pristanda în acțiunea sa de numărare a steagurilor, de această data numărătoarea privind morții datorați Covid-19.
Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a afirmat, referitor la raportul privind decesele de coronavirus că s-ar feri să spună că ”se adaugă morţi, se scad morţi sau că se ascund morţi”. Ioana Mihăilă a spus că în baze de date diferite s-au obţinut date diferite, dar prin metode diferite de raportare. ”S-ar putea ca niciodată să nu ştim câte persoane au decedat de COVID în această pandemie”, a afirmat ministrul, comentând cele 5.000 de decese în plus faţă de cele înregistrate oficial pe platforma CORONA FORM.
5000 devine un număr înfiorător de mare atunci când acest număr se referă la pierderi de vieți omenești și neconcludent atunci când se constată că numărătoarea au făcut-o mai multe instituții ale statului, cu date diferite, care au impus deja o reactualizare a decesele Covid-19.
În conferinţă de presă de la sediul ministerului IOana Mihăilă nu a mai fost ministrul deschis la dialog a cărei motivație a fost transparența și lămurirea acestor deficiențe în comunicare. Am întâlnit un demnitar înțepat, vădit incomodat de insistența jurnaliștilor de a găsi cele peste 5000 de morți dispărute, ascunse sau pierdute, în timp ce aritmetica nu mai este de partea ministrului, lăsând să se vadă grave efecte ale unei birocrații de nestăpânit. Analiza surselor oficiale de către comisia de control a Ministrului Sănătății arată că în 2020 au fost înregistrate în platforma CORONA FORM 21.000 decese, în timp ce zi de zi, în 2020 au fost aduse la cunoștința populației puțin peste 16.000 de decese, deci cu aproximativ 5000 de morți mai puțin.
Fața palidă a Ioanei Mihăilă, pusă în evidență de bluzonul negru și de ochelarii cu ramă neagră nu au fost suficienți pentru a o face să treacă sticla ecranului ca fiind posesoarea griji părintești față de telespectatorii cărora doamna ministru le-a rămas datoare privind mult invocata transparență.
Dar, se pare că ceva sau cineva nu mai este la nivelul declarațiilor politice ale USR-PLUS, partid din care provine și actualul ministru al Sănătății.
ADI CRISTI
