Profesorul Adrian Streinu-Cercel a explicat că purtarea măștii este în continuare necesară, chiar dacă restricțiile s-au relaxat, fiind o măsură ”care ne-a salvat”, și că vaccinarea rămâne cea mai bună soluție pentru a ne proteja.
Adrian-Streinu Cercel a mai spus că cele 24 de variante mutante ale SARS-COV-2 nu reprezintă un pericol.
”Majoritatea formelor acestea mutante nu sunt periculoase. (…) Vorbim de mutante care sunt în investigație și urmează să fie definite dacă au vreun rol major în epidemiologia acestei pandemii sau nu. În momentul de față știm că avem patru variante în circulație care și-au demonstrat transmiterea acută: varianta clasică, varianta din Marea Britanie, varianta din Brazilia, varianta din Africa de Sud și, recent, s-a asociat și cea din India. Toată lumea este cu arma la picior și urmărește cu mare atenție în ce măsură varianta din India va încerca să reia supremația în această pandemie.
Nu trebuie să uităm că ceea ce ne-a salvat a fost purtatul măștii. Purtatul măștii devine în continuare o necesitate, chiar dacă s-au dat o serie de libertăți din punctul de vedere al modului de utilizare în spațiile închise. Avem avantajul vaccinării în momentul de fașă. Atâta timp cât lumea va înțelege că are posibilitatea să se vaccineze și vaccinarea a e benefică, atunci avem toate șansele să scăpăm basma curată.”, a declarat Streinu Cercel, chiar dacă, tot el, a anunțat că pandemia de coronavirus nu s-a încheiat.
„Este foarte important ca medicii să aibă un nivel de protecţie în acest moment, mai ales ţinând cont de faptul că pandemia nu s-a terminat. În momentul de faţă, suntem într-o acalmie greu de ignorat. Spitalele în prezent au din ce în ce mai puţini pacienţi şi să dea Domnul să rămână aşa” – ne-a dat ca temă de meditație pentru acasă, profesorul Srăinu Cercel.
O altă somitate medicală ne pune în gardă, de această data vorbindu-ne despre erodarea creierului, pierderea celulei supreme pe care ne-a dat-o Dumnezeu:
Neurochirurgul Vladimir Ciurea a avertizat că timpul exagerat pe care îl petrecem în trafic poate avea consecințe negative asupra neuronilor.
Bucureştenii, de exemplu, stau în trafic 134 de ore pe an, adică 11 zile dintr-un an, potrivit celui mai recent clasament făcut la nivel mondial pentru anul 2020. România se află pe locul întâi în acest clasament, depășind chiar metropola New York, unde locuitorii stau 100 de ore în trafic pe an.
Am depășit inclusiv capitala Columbiei, Bogota, cunoscută pentru traficul infernal, în care oamenii stau 133 de ore pe an în blocajele rutiere de pe străzi.
Cea mai mare reducere a timpului pierdut în trafic este în Londra. Acolo, șoferii au stat doar 69 de ore în trafic în anul 2020, în timp ce, în 2019, au petrecut de două ori mai mult timp în trafic: 149 de ore.
Vladimir Ciurea, neurochirurg, cere autorităților să rezolve problema traficului și a poluării avertizând asupra repercusiunilor.
„În această capitală avem un număr foarte mare de elemente de mizerie, de poluare, de fum, praf, care ne infestează aerul și am ajuns pe locul întâi în lume ca și poluare. Apelul meu și al tuturor cetățenilor acestei capitale este ca cei care sunt factori de decizie să ne prezinte o capitală fără elementele de poluare fizică, fonică și elementele de trafic care ne sugrumă zi de zi. Stăm în trafic, ne presează șefii, ne presează corporațiile, ne presăm noi (…)
Toate aceste elemente noi care apar și orele pe care le pierdem în trafic, 134 de ore stă un bucureștean pe an, și atunci se produce o enervare. Pierdem celula supremă pe care ne-a dat-o Dumnezeu, care se numește neuron. Un neuron pe secundă, câți neuroni pierdem în această perioadă de enervare și de poluare?”
Iată cum, doi profesori universitari încearcă să facă o radiografie a pericolelor care ne pasc, funcție de aportul nostru social. Legătura directă dintre noi și „restul lumii” se face ca un răspuns dat destinului nostru supus din ce în ce mai agresiv patimilor vremurilor.
ADI CRISTI